INS: În 2024, un sfert din populație s-a aflat în condiții de deprivare materială și socială

În timp ce economia României continuă să crească, o altă realitate, dureroasă și invizibilă, este confirmată de statisticile oficiale. Un raport șocant al Institutului Național de Statistică arată că în 2024, un sfert din populație, adică aproximativ 5 milioane de români (26,5%), s-a aflat în condiții de deprivare materială și socială.

Deprivarea materială nu înseamnă doar venituri mici, ci incapacitatea de a-ți permite bunuri și servicii de bază: carne pe masă o dată la două zile, plata facturilor sau o săptămână de vacanță.

Datele arată că 65% din populație suferă de cel puțin o lipsă de natură economică, iar pentru mulți, vacanța anuală este un lux de neconceput (58,6% nu și-o pot permite).

Grupurile vulnerabile sunt cel mai greu lovite. Persoanele de 65 de ani și peste sunt cele mai afectate (32,9%), urmate de copiii sub 17 ani (28%). Femeile (27,8%) sunt mai vulnerabile decât bărbații.

Situația devine explozivă în gospodăriile extinse: 43,5% dintre familiile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți trăiesc în deprivare.

Contrastul european este dur. Conform Eurostat, deși rata deprivării materiale a scăzut ușor la nivelul UE, România continuă să fie în topul țărilor cu cea mai mare incidență a sărăciei, alături de Bulgaria și Grecia. Media Uniunii Europene se situează mult mai jos, în jurul valorii de 12-14%.

Acest decalaj de peste 12 puncte procentuale arată că politicile sociale românești nu reușesc să țină pasul cu inflația și costurile în creștere.

Geografia sărăciei: Deprivarea este inegal distribuită. Sudul și Estul României sunt regiunile critice: incidența cea mai ridicată s-a înregistrat în Sud-Est (40,7%) – unde aproape jumătate din populație este afectată – și în Sud-Muntenia (29,2%). Capitala, Bucureșți-Ilfov, rămâne cea mai protejată zonă, cu „doar” 16,8% din populație în deprivare.

Eșecul deprivării este direct proporțional cu educația și statutul profesional. Aproape jumătate (49,3%) dintre persoanele cu nivel scăzut de educație se află în această situație, față de doar 5,2% dintre cele cu pregătire superioară.

Oricât ar părea de paradoxal, deprivarea afectează și persoanele ocupate (18,4%), ceea ce confirmă fenomenul „sărăciei în rândul celor care muncesc” – salarii insuficiente pentru a acoperi costurile de trai tot mai mari.