În 13 iunie, prăznuim Înălţarea Domnului și Ispasul. Astăzi comemorăm eroii căzuți pe câmpurile de luptă. Ceremonii militare şi religioase

Înălţarea Domnului / Foto: crestinortodox.ro
Înălţarea Domnului / Foto: crestinortodox.ro
13 iunie 2024, 07:28

Ziua Eroilor este o sărbătoare naţională a poporului român, marcată în memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului. Ministerul Apărării Naţionale organizează ceremonii militare şi religioase, în marile garnizoane din ţară, precum şi la mausoleele eroilor şi la cimitirele şi parcelele de onoare. Astăzi este celebrată şi Ziua Înălţării Domnului, mare sărbătoare creştină, care marchează înălţarea la cer a lui Iisus Hristos, la 40 de zile după Înviere.

Ceremonii militare şi religioase

Vor fi rostite în mod simbolic nume ale eroilor poporului român căzuţi la datorie în războaiele purtate de Armata României sau în misiuni executate în teatrele de operaţii, în toate lăcaşele de cult se vor trage clopotele la ora 12.00, iar în instituţiile publice şi unităţile de învăţământ se va păstra un moment de reculegere în semn de omagiu pentru eroii noştri, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării Naţionale.

În Bucureşti, joi la ora 12.00, vor avea loc ceremonii de depuneri de coroane de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut (Parcul Carol I), la Monumentul eroilor militari căzuţi în misiune în teatre de operaţii şi pe teritoriul României (Parcul Tineretului), la Monumentul Eroilor Patriei (Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”), la Cimitirul Militar Ghencea şi la Cimitirul Eroilor Revoluţiei.

În cadrul ceremoniei de la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, veterani de război, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, precum şi reprezentanţi ai conducerii MApN vor rosti numele eroilor români căzuţi la datorie, iar un detaşament al Brigăzii 30 Gardă Mihai Viteazul va executa exerciţii de tip Drill Team.

În seara zilei de joi, la 21, Muzica Militară a Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” şi Inspectoratul General al Muzicilor Militare vor susţine un concert în Piaţa Tricolorului din faţa Palatului Cercului Militar Naţional din Bucureşti, eveniment urmat de retragerea cu torţe a militarilor pe traseul Palatul Cercului Militar Naţional – Bulevardul Eroilor – Palatul Cotroceni – sediul Brigăzii 30 Gardă din Bulevardul General Paul Teodorescu.

Tot în seara zilei de Înălţare a Domnului, la ora 22.30, studenţii Academiei Tehnice Militare „Ferdinand I”, reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale şi ai Asociaţiei O.N.O.R. – OAMENI, NAŢIUNE, ONOARE, RESPECT vor aprinde candele şi vor depune flori la mormintele eroilor din Cimitirul Eroilor Români din Primul Război Mondial aflat pe Bulevardul Ghencea din Capitală.

Înălţarea Domnului

Înălțarea este unul dintre cele 12 mari Praznice Împărăteşti ale Bisericii şi în această zi creştinii se salută cu Hristos S-a înălţat! şi Adevărat S-a înălţat!

Potrivit cărţii biblice Faptele Apostolilor, Mântuitorul Iisus Hristos, după Înviere, s-a arătat ucenicilor săi timp de 40 de zile, pe Muntele Măslinilor, pentru a le da ultimele învăţături. Iisus le-a spus că va sta mereu alături de ei şi de cei botezaţi în religia creştină, chiar dacă misiunea sa pe pământ se apropia de sfârşit şi le-a vorbit apostolilor despre rolul lor în propovăduirea credinţei creştine, după care, în prezenţa lor, s-a înălţat la cer.

Trei secole mai târziu, Sfânta Împărăteasă Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, a ridicat, pe Muntele Măslinilor, Biserica Eleona în care Înălţarea era prăznuită cu mare fast şi solemnitate, începând de la miezul nopţii.

În ziua Înălţării se adună aici o mulţime de creştini şi clerul diverselor confesiuni ţine Sfânta Liturghie. Slujba zilei are legătura şi cu Învierea şi cu Pogorârea Sfântului Duh.

De Înălţarea Domnului în toate lăcaşurile de cult din ţară şi străinătate ale Bisericii Ortodoxe Române sunt pomeniţi eroii: ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile – care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori, pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român.

După Sfânta Liturghie se oficiază slujbe de pomenire şi la cimitirele, troiţele şi monumentele dedicate cinstirii eroilor neamului.

Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca sărbătoare naţională bisericească a Eroilor.

De asemenea, începând cu anul 2003, prin legea 379 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos, a fost proclamată Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.

Tradiţii şi obiceiuri de Ispas

Ispas, un personaj mitic care ar fi asistat la Înălţarea Domnului şi la ridicarea sufletelor morţilor la cer, este prăznuit ca un adevărat sfânt sau patron al casei şi i se respectă ziua cu interdicţii severe de muncă.

El ar fi fost un om vesel, astfel că şi credincioşii trebuie să fie şi ei bine dispuşi. De ziua lui, se înroşesc ouă şi se petrece întocmai ca în ziua de Paşti.

Se poartă foi de nuc la brâu, ca şi Hristos în momentul Înălţării. Pe lângă puterea lor tămăduitoare se spune că frunzele de nuc sunt de fapt limbile de foc, o alta formă pe care o poate lua Sfântul Duh, care l-au înconjurat pe Iisus.

Se crede că cerurile sunt deschise de la Paşte la Înălţare, iar cei care mor de Ispas nu mai trec prin Judecata de apoi şi ajung direct în rai.

La Ispas, în unele locuri, se sacrifică miei, se taie părul din vârful cozilor la vitele cornute, se ţin târguri şi nedei, cel mai important fiind Târgul de Fete de la Blaj.

La Ispas se curăţă şi împodobesc mormintele cu flori, frunze şi ramuri de paltin, se fac pomeni, sunt ospătate sufletele celor care au murit cu brânză, ceapă verde, pâine caldă şi rachiu, crezându-se că în această zi se înalţă sufletele lor la cer şi să aibă merinde de drum.

În drumul lor din mormintele părăsite spre cer, la Joimari, unele spirite ale morţilor se pot însă rătăci. Rămânând pe Pământ, acestea devin moroi sau strigoi care provoacă rele animalelor, în special vacilor cu lapte şi oamenilor. De aceea, în noaptea şi ziua de Ispas se ţin multe obiceiuri şi practici magice de apărare: culegerea şi sfinţirea florilor, frunzelor şi ramurilor de alun, nuc, leuştean, paltin, lovirea vitelor şi oamenilor cu leuştean sau sunatul din buciume să nu se prindă farmecele şi să se alunge relele.

În ziua de Ispas nu se dă foc, pentru ca oamenii să nu aibă inima rea în casă, şi nu se dă sare, pentru că altfel vacile nu vor avea smântână.

Ziua de Ispas este hotar pentru agricultură: se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului, pentru că ce se seamănă după Ispas nu rodeşte, se urcă boii şi juncanii la păşunile montane şi se însemnează mieii prin crestarea urechilor.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite

Cele mai citite pe aceeași temă