Ilie Bolojan, de la Paris: România nu va trimite niciun militar român în Ucraina. Vom participa ca țară de tranzit pentru forțele care vor fi plasate la distanță de front

Președintele interimar al României Ilie Bolojan a declarat joi, de la reuniunea șefilor de stat și de guvern de la Paris, că România va participa ca „țară de tranzit” pentru forțele care vor fi plasate la distanță de front pentru asigurarea unei garanții de pace. România nu va trimite niciun militar român în Ucraina, a mai spus Ilie Bolojan.

Președintele interimar Ilie Bolojan a făcut declarații după încheierea reuniunii pentru pace și securitate convocată în vederea construirii unei păci robuste pentru Ucraina și Europa.

România nu va trimite niciun militar român în Ucraina, a spus președintele interimar Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan, președinte interimar: Dar într-o situație ipotetică în care se ajunge la un acord de pace s-a discutat despre posibilitatea unui plan, a unei analize, privind forțele care ar putea să asigure o astfel de garanție. Aceste forțe nu ar ajunge sub nicio formă în zona liniei de front, ar putea fi localizate sau pe Flancul de Est, sau la o distanță mare de front, pe teritoriul Ucrainei și oricum tranzitarea acestor forțe nu se va putea face decât și prin România, cel puțin cele prin zona de sud. Din acest punct de vedere vom participa ca țară de tranzit și de hub la aceste discuții în așa fel încât Statul Major să știe care ar putea fi aceste planuri, pentru că dacă se ajunge la o astfel de ipoteză, să putem fi pregătiți cu partea de infrastructură logistică.

Iată principalele puncte discutate la reuniunea de la Paris, enumerate de președintele Ilie Bolojan:

• Primul dintre ele a fost acordul de încetare a focului la Marea Neagră, acordul de 30 de zile. Țările prezente salută ajungerea la acest acord, dar constatăm că Ucraina a fost de acord ca acest acord să fie extins nu doar la navigația pe Marea Neagră, ci atât terestru, cât și aerian, și, din păcate, nu s-a ajuns la un astfel de acord. Și, așa cum se vede atunci când apare o probă care nu poate fi contestată, Rusia nu a acceptat aceste condiții și, practic, teoria că unii vor pace și alții vor război a fost infirmată prin ceea ce s-a întâmplat în aceste negocieri. Și, din acest punct de vedere, țările prezente au convenit să susțină în continuare sprijinul pentru Ucraina și întărirea Flancului Estic.

• În ceea ce privește partea de monitorizare privind acest armistițiu de 30 de zile la care s-a ajuns, urmează să se formeze un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării respectării acestei înțelegeri.
  În acest sens, întrucât înțelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiții importante, pentru că o bună parte din exporturile noastre se fac pe zona de naval, pentru că portul Constanța este cel mai important port la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru și, prin infrastructura pe care o are, radare, drone, poliția aeriană, dar și colaborarea cu Turcia și Bulgaria pe partea de deminare, vom colabora în așa fel încât acest acord să fie respectat, pentru că o zonă sigură la Marea Neagră, care garantează navigația pentru toate navele, este un lucru bun pentru comerțul și pentru dezvoltarea în această zonă.

• Așa cum v-am spus, un punct important a fost asigurarea sprijinului în continuare pentru Ucraina și pentru întărirea Flancului Estic. România are un interes strategic să susțină în continuare Ucraina, pentru că, fără o astfel de susținere, există riscul de cădere a frontului și, practic, ucrainenii, prin ceea ce fac, apărându-și cetățenii și teritoriul, țin pericolul la distanță.
  Orice fel de situație în care Ucraina are o cădere ar însemna complicații importante și o înaintare înspre zona de vest, pe care nici Europa, și nici România nu și-o doresc. În acest sens, ajutoarele care au fost stabilite la Consiliul de săptămâna trecută vor fi asigurate în continuare și se va colabora pentru întărirea Flancului Estic.
• 
  Un alt punct important a fost coordonarea împreună cu Statele Unite ale Americii în problemele care țin de asigurarea păcii în Ucraina. Asta înseamnă că această coordonare este foarte importantă, pentru că ea ține atât de ceea ce se întâmplă până la ajungerea la un acord de pace, menținerea sancțiunilor, care este o chestiune importantă, și pe care țările care au fost azi prezente doresc să le mențină în continuare ca un factor de descurajare a Rusiei, și, de asemenea, măsurile post-ajungere la un acord, măsurile asigurătorii, în așa fel încât să existe garanții suficient de puternice, pentru că acest acord nu este doar o fază temporară între două războaie, este o pace robustă care asigură atât Ucraina, cât și Europa.
• 
  Un alt subiect care a fost discutat se referă la forțele de garantare a păcii și, din acest punct de vedere, așa cum am mai spus, România nu va trimite, și-a anunțat această chestiune cât se poate de clar, niciun militar român în Ucraina. Dar, într-o situație ipotetică în care se ajunge la un acord de pace, s-a discutat despre posibilitatea unui plan, a unei analize, privind de forțele care ar putea să asigure o astfel de garanție. Aceste forțe nu ar ajunge sub nicio formă în zona liniei de front, ar putea fi localizate sau pe Flancul de Est, sau la o distanță mare de front pe teritoriul Ucrainei. Și oricum, tranzitarea acestor forțe nu se va putea face decât și prin România, cel puțin cele prin zona de sud. Din acest punct de vedere vom participa ca țară de tranzit, de hub, la aceste discuții, în așa fel încât Statul Major să știe la care ar putea fi aceste planuri, pentru că, dacă se ajunge într-o astfel de ipoteză, să putem fi pregătiți cu partea de infrastructură logistică.
• 
  Un alt lucru pe care țările l-au abordat la această întâlnire a fost îmbunătățirea industriei de apărare europeană și creșterea capabilităților militare. Și, în acest sens, practic, a fost o continuare a discuțiilor de săptămâna trecută de la Consiliul European.
  Noi am făcut un grup de lucru la nivelul țării noastre. A fost o primă întâlnire în această săptămână. La acest grup de lucru participă reprezentanții ministerelor care au responsabilitate în domeniul industriei de apărare, Ministerul Economiei, de exemplu, Guvernul, Ministerul Apărării, în așa fel încât să pregătim prioritățile noastre, să vedem care sunt capacitățile industriale pe care le putem integra în lanțul valoric al industriei de apărare, să vedem care este disponibilitatea inclusiv din partea companiilor private, pentru că avem și acest domeniu în România de a intra în astfel de proiecte, în așa fel încât pe teritoriul țării noastre, din ceea ce vom achiziționa în plan militar pentru a crește capacitatea de apărare a României, să se producă un număr cât mai mare din componentele pe care le vom achiziționa, pentru că asta înseamnă investiții în economia românească, înseamnă locuri de muncă și transfer de tehnologie.
• 
  Concluzia reuniunii de astăzi a fost cea de acțiune unitară, de angajament pe securitate și de acțiune coordonată împreună cu Statele Unite ale Americii. Acestea au fost principalele elemente de la reuniunea de astăzi.

Preşedintele interimar Ilie Bolojan a fost primit, joi, de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, la Palatul Elysee, unde are loc reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai „Coalition of the willing” („Coaliţiei voluntarilor”) privind securitatea în Ucraina.

Pe agenda reuniunii se află oferirea de garanţii de securitate în cazul unei încetări a focului între Kiev şi Moscova, informează dpa, EFE şi Reuters.

Convocaţi de preşedintele francez Emmanuel Macron la Palatul Elysee, la reuniune participă lideri din 27 de ţări europene, inclusiv şefii de guvern ai Germaniei şi Regatului Unit, şefii NATO şi UE, precum şi vicepreşedintele Turciei şi reprezentanţi din Canada şi Australia. De asemenea, va fi prezent şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Săptămâna trecută, după reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, preşedintele interimar Ilie Bolojan a fost întrebat care este principalul scop al Summitului de la Paris şi ce progrese s-ar putea înregistra.

„Cel puţin în perioada următoare, vor continua discuţiile legate de acest plan pe care Europa îl susţine pentru a-şi consolida apărarea, inclusiv pentru a susţine ca, după încetarea focului în Ucraina, la care sperăm să se ajungă cât mai repede, să existe nişte condiţii asiguratorii, pentru a avea o securitate care să fie asigurată pentru Ucraina. Şi, deci, România, chiar dacă, aşa cum am mai spus, nu vom trimite sub nicio formă trupe în Ucraina, va participa la aceste discuţii, atât cele tehnice, care ţin de zona militară, pentru că aceste aspecte care ţin de planificări, de strategii, şi care tranzitează, de exemplu, în România, au nevoie de datele respective, pentru ca Statul Major să fie informat cu ceea ce se are în vedere. Şi vom participa la aceste discuţii, aşa am convenit şi asta este poziţia noastră”, a declarat Bolojan pe 20 martie.