Hipertensiunea, ucigaşul tăcut care ameninţă jumătate dintre românii adulţi. Cardiologii au lansat o alianţă cu toţi cei care pot ajuta

4 iunie 2025, 22:52 (actualizat 5 iunie 2025, 08:06)

Un tsunami tăcut ucide zeci de mii de români. Aproape jumătate dintre adulţii de la noi au hipertensiune, faţă de o treime cât este media globală. Bărbaţii români sunt printre fruntaşii Europei: peste jumătate au hipertensiune. Mulţi habar n-au că riscul de deces ori de sechele grave e uriaş. Cardiologii au lansat o alianţă cu toţi cei care pot ajuta pentru ca, în cel mult cinci ani, 70 la sută dintre cei hipertensivi să primească tratament.

Prof. dr. Dragoş Vinereanu, preşedintele Fundaţiei Române a Inimii: Tatăl meu a făcut un infarct de miocard la vârsta de 50 ani, fumător, cu hipertensiune netratată. Prietenul meu cel mai bun din facultate Cosmin Zidurean face disecție de aortă și moare din cauza hipertensiunii arteriale necontrolate. Un caz de dimineață. Prieten bun de-al meu, medic. Ai suferit o operaţie de bypass, ţi s-au pus stenturi, iar ai venit, iar ţi s-au pus stenturi şi continui să fumezi. Te întreb: Vrei să mori?

88 de mii dintre cei 144 de mii de români morţi de boli cardiovasculare, în 2019, au fost răpuşi de complicaţiile hipertensiunii. E un ucigaş tăcut, alimentat cu multă sare, kilograme în plus, tutun şi alcool, stres şi sedentarism, dar şi de boli ca diabetul.

Diana Brâncuş, jurnalist senior TVR: Peste şase milioane şi jumătate de români suferă de hipertensiune arterială, dar o treime dintre ei nici măcar nu ştiu în ce pericol sunt, pentru că nu sunt diagnosticaţi. Iar dintre cei care au primit diagnosticul, doar jumătate au valorile tensiunii controlate eficient. Medicii spun că aşa se explică de ce sunt tot mai mulţi tineri care ajung la infarct de miocard, accident vascular cerebral şi insuficienţă cardiacă.

Radu Gănescu, preşedinte COPAC, implicat în proiecte de screening în comuniăţi: Găsim foarte multe persoane care nu ştiau că au hipertensiune. O dată pe an e bine să facem un control medical.

Prof. dr. Ovidiu Chioncel, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie: Consecinţele hipertensiunii arteriale, odată iniţiate, persistă pe tot parcursul vieţii. E o boală care trebuie tratată zi de zi.

Prof. dr. Elisabeta Bădilă, vicepreşedinte, Societatea Română de Cardiologie: Hipertensiunea „iubeşte” inima, vasele de sânge, rinichii şi creierul. Reduce riscul complicaţiilor chiar şi o scădere cu numai 5 mm coloană de mercur a tensiunii arteriale sistolice.Dacă am estima o creştere a controlului cu doar 10 la sută faţă de 30 la sută actual, asta ar însemna că salvăm 141.000 de vieţi în următorii 15 ani.

Cardiologii au lansat o alianţă cu actorii care pot contribui la prevenţie, diagnostic, tratament şi control. Au în plan şi un protocol naţional de screening, monitorizare digitală, tratament standard şi terapii gratuite.

Cu fondurile actuale, e însă imposibil de făcut ceva în plus, spune seful CNAS: e nevoie de încă 11 miliarde de lei doar pentru ceea ce e deja prevăzut. Iar CNAS cere sprijin pentru eficientizare.

Horaţiu Remus Moldovan, preşedinte, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate: Să vedem care sunt zonele de unde se poate reduce. Sunt şi pe partea de medicamente, şi pe partea de concedii medicale, şi pe partea de calculare a costurilor medii ale anumitor dispozitive.

In Uniunea Europeană, 4.600 de oameni mor zilnic din cauza bolilor cardiovasculare.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite