Hamas se confruntă cu o nouă problemă în Gaza: lipsa banilor pentru a-și plăti oamenii din structurile de bază

Asasinările țintite ale Israelului și tăierea ajutoarelor au afectat sursele financiare și capacitatea grupării de a distribui fonduri în Gaza, scrie WSJ.

Israelul a oprit luna trecută livrările de bunuri umanitare către enclavă, dintre care unele erau confiscate de Hamas și vândute pentru a obține fonduri, potrivit unor oficiali arabi, israelieni și occidentali. Ofensiva reluată a Israelului a vizat și a ucis oficiali Hamas care aveau un rol important în distribuirea banilor către combatanți, iar alții au fost forțați să se ascundă, au declarat oficiali din serviciile de informații arabe.

Rezultatul pentru Hamas a fost o criză financiară paralizantă.

Plățile salariilor pentru mulți angajați ai guvernului din Gaza au încetat, iar luptătorii seniori Hamas și personalul politic au început să primească doar aproximativ jumătate din salarii, începând din perioada Ramadanului de luna trecută, au spus oficialii din informații. Salariile obișnuite ale luptătorilor Hamas de rând erau de aproximativ 200-300 de dolari pe lună, au adăugat aceștia.

Aceste lipsuri provoacă dificultăți în rândurile Hamas într-o economie care funcționează preponderent pe numerar și reflectă o disfuncționalitate organizațională tot mai gravă, în timp ce gruparea se confruntă și cu o strategie militară israeliană mai agresivă.

„Chiar dacă ar avea sume mari de bani, capacitatea lor de a-i distribui este foarte limitată acum”, a spus Eyal Ofer, cercetător specializat în economia Gazei. El a explicat că metodele obișnuite ale Hamas erau fie să trimită bani prin curieri, fie să stabilească puncte de distribuire, ambele variante expunându-i la atacuri din partea trupelor israeliene. „Ambele lucruri atrag atenția”, a adăugat el.

Hamas nu a răspuns solicitărilor de a comenta situația sa financiară sau metodele prin care își obține banii.

Hamas, care controlează guvernul civil din Gaza, primea înainte de război transferuri lunare de numerar în valoare de 15 milioane de dolari din Qatar. De asemenea, strângea fonduri din zone precum Africa de Vest, Asia de Sud și Marea Britanie, acumulând un stoc de aproximativ 500 de milioane de dolari, o mare parte dintre acești bani fiind păstrați în Turcia, potrivit unor oficiali occidentali și arabi.

După începerea războiului, Israelul a restricționat sever transferurile de numerar în Gaza, forțând Hamas, desemnată ca organizație teroristă de către SUA, să găsească metode alternative pentru a ocoli restricțiile. La început, gruparea a fost implicată în retragerea a aproximativ 180 de milioane de dolari din sucursalele Bank of Palestine și alte instituții financiare, au declarat actuali și foști oficiali palestinieni.

Hamas a exploatat fluxul de bunuri umanitare și comerciale pentru a-și construi noi surse de venit, potrivit unor oficiali arabi, israelieni și occidentali. Acestea au inclus taxe impuse comercianților, colectarea de taxe vamale la punctele de control și confiscarea bunurilor pentru revânzare. Hamas a folosit, de asemenea, bani din străinătate pentru a cumpăra bunuri umanitare, pe care apoi le-a vândut în Gaza pentru a obține numerar, au spus oficialii.

Chiar și cu aceste metode, Hamas se afla aproape de o criză de lichidități înainte ca armistițiul din ianuarie să aducă un val de ajutoare în Gaza, oferindu-i grupării o șansă să-și reumple rezervele, potrivit oficialilor israelieni și occidentali. Aceste căi s-au închis însă în martie, când Israelul a sigilat granițele Gazei pentru livrările de ajutoare umanitare.

„Există o mare criză în Hamas în ceea ce privește obținerea banilor”, a spus Moumen Al-Natour, un avocat palestinian din tabăra de refugiați Al-Shati, din centrul Gazei. Natour, care face parte dintr-o mișcare de opoziție emergentă față de conducerea Hamas, a spus că gruparea se luptă să plătească angajații guvernului afiliați Hamas. „Ei se bazau în principal pe ajutoarele umanitare, pe care le vindeau pe piața neagră pentru numerar”.

Organizațiile de ajutor au criticat blocarea ajutoarelor, avertizând că aceasta riscă să aducă foamete extremă în rândul celor două milioane de locuitori din enclavă. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat duminică că blocarea ajutoarelor subminează controlul Hamas și a adăugat săptămâna aceasta că Israelul lucrează la un nou plan pentru distribuirea ajutoarelor prin parteneri civili.

Capacitatea Hamas de a genera venituri din ajutoare a fost atât de semnificativă, încât Israelul își reanalizează acum procesul de verificare a viitoarelor transporturi de ajutoare. În trecut, accentul era pus pe blocarea bunurilor considerate riscante din punctul de vedere al securității. Acum, armata ia în considerare să extindă verificările chiar și pentru bunurile permise, dacă acestea ar putea avea o valoare economică mare pentru Hamas, a spus un oficial israelian.

În timpul armistițiului, Hamas a înființat puncte de distribuire pentru colectarea salariilor, plătind oamenii în numerar sau, uneori, în bunuri, au spus oficialii din serviciile de informații arabe. După reluarea atacurilor israeliene în martie, distribuirea s-a mutat către rețele de tip „persoană la persoană”, deoarece mare parte din grupare s-a ascuns.

Reducerea plăților îngreunează recrutarea de noi membri și menținerea coeziunii interne, în timp ce Israelul cucerește tot mai mult teritoriu și locuitorii din Gaza organizează proteste rare împotriva Hamas pentru eșecul de a pune capăt războiului.

Criza de numerar agravează și mai mult presiunea asupra civililor din Gaza, unde șekelul israelian este moneda oficială. Găsirea de bani pentru hrană, adăpost sau medicamente a devenit și mai dificilă pentru locuitorii strămutați din enclava distrusă.

Banca Centrală a Israelului aproviziona regulat Gaza cu șekeli fizici înainte de război, dar Gaza nu a mai primit bani noi din momentul izbucnirii conflictului, acum 18 luni. Multe dintre cele 56 de sucursale bancare și 91 de bancomate din Gaza au fost distruse sau scoase din funcțiune pe durata războiului.

Organizațiile de ajutor au furnizat zeci de milioane de dolari în numerar palestinienilor de la începutul conflictului, transferând banii prin aplicații populare de plăți electronice, potrivit oficialilor din informații arabe. Gazanii primesc, de asemenea, bani trimiși de rude și prieteni din străinătate. Dar pentru a transforma acești bani în numerar, palestinienii trebuie să plătească comisioane de peste 20% către cei care schimbă de bani, a declarat un oficial financiar palestinian de rang înalt.

Nimeni nu știe exact cât numerar fizic mai există în Gaza, dar analiști precum Ofer estimează că ar putea fi în circulație aproximativ trei miliarde de dolari în bancnote.

Criza de numerar este atât de gravă încât a apărut o adevărată „industrie de reparații a banilor”, unde palestinienii spală fizic bancnotele și le repară cu bandă adezivă pentru a le putea folosi din nou în circulație.