Guvernul slovac intenţionează să desfiinţeze biroul special de luptă împotriva corupţiei. Și nu din cauză că ar fi dispărut corupția

Preşedinta Zuzana Caputova a criticat planul ca fiind „un pas înapoi”, ce va fi urmărit îndeaproape la Bruxelles pentru eventuale prejudicii aduse statului de drept – o problemă ce le-a pus pe unele state vecine, cum ar fi Polonia şi Ungaria, în dispută cu Uniunea Europeană.

Procuratura specială funcţionează din 2004.

Forul s-a concentrat pe zeci de cazuri de corupţie în poliţie, justiţie şi politică începând din 2021, în timp ce se afla sub conducerea lui Daniel Lipsic, care a servit ca ministru de Interne într-un guvern ce a preluat puterea de la Fico între 2010 şi 2012.

Potrivit propunerii de pe site-ul guvernului, cabinetul lui Fico intenţionează să închidă această unitate, USP, într-un proces legislativ rapid, care ar putea fi finalizat în câteva săptămâni.

Cazurile în derulare ar fi transferate către alte parchete.

„Activităţile Biroului Procurorului Special din ultimii ani au stârnit un răspuns public fără precedent şi sunt adesea percepute de o parte a publicului profesionist ca fiind politice şi arbitrare”, se arată într-un document.

Fico, forţat să demisioneze în urma unor proteste în masă în 2018 după uciderea unui jurnalist care investiga corupţia, spune de mult timp că USP acţionează politic, împotriva partidului său SMER, şi s-a exprimat în favoarea demiterii lui Lipsic. USP a coordonat de asemenea ancheta asupra crimei.

Printre cazurile administrate de USP se numără cel al guvernatorului băncii centrale şi fost ministru de finanţe al SMER Peter Kazimir, care a fost judecat pentru presupusă luare de mită, acuzaţie pe care el o neagă.

În timp ce era în opoziţie, Fico însuşi s-a confruntat cu acuzaţii, abandonate ulterior, că a folosit informaţii de la poliţie şi de la autorităţile fiscale pentru a discredita rivali politici. El a spus atunci că era o răzbunare politică.

De când a câştigat alegerile din 30 septembrie, a declarat în repetate rânduri că va acţiona într-un mod acceptabil pentru Comisia Europeană pentru a evita riscul ca ţara sa să piardă accesul la fondurile UE – evitând sancţiunile cu care s-au confruntat Ungaria şi Polonia din cauza deteriorării statului de drept.

Principalul partid de opoziţie, Slovacia Progresivă – care nu a fost în guvernul anterior, a declarat că „respinge cu fermitate” propunerea.

„Ne vom opune ferm – în Parlament, în spaţiul public, în Uniunea Europeană”, a declarat şeful partidului, Michal Simecka, conform unui comunicat.

În urma victoriei electorale din 2020 a partidelor care au promis eliminarea corupţiei, un număr de cazuri au fost deschise împotriva unor lideri din mediul de afaceri, a unor membri ai sistemului judiciar şi a unor ofiţeri de poliţie.

Potrivit media slovace, 40 de persoane au fost condamnate în urma verificării şi alte 130 sunt anchetate sau judecate.

Preluare: Agerpres