Guvern nou cu datorii vechi. România, în pragul unei crize fiscale profunde. Creștem taxele sau tăiem cheltuielile?

Încep negocierile pentru formarea unui guvern într-un climat economic extrem de negru.

România se confruntă cu o situație economică critică în 2025, marcată de un deficit bugetar alarmant, avertizează Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, și Tanczos Barna, ministrul Finanțelor.

„Deficitul bugetar este ca o cangrenă pentru economia românească”, a declarat Dăianu, subliniind că reducerea acestuia doar prin tăieri de cheltuieli este imposibilă și că majorarea taxelor este inevitabilă.

Tanczos Barna a adăugat că execuția bugetară din primele patru luni ale anului arată o „provocare uriașă” în finanțarea salariilor, pensiilor și investițiilor. Cu alte cuvinte, statul cheltuiește mai mult decât își permite. Însă, și aduce în sacul său mult mai puțin decât ar trebui.

România continuă să aibă unul dintre cele mai scăzute niveluri de venituri bugetare din UE, de doar 33,7% din PIB, comparativ cu media europeană de peste 40%. Pierderile din colectarea TVA sunt semnificative, cu un decalaj de 36,7% în 2021, față de media UE de 6%.

Dăianu a subliniat că o „creștere substanțială a veniturilor fiscale doar prin îmbunătățirea colectării nu este posibilă”, sugerând necesitatea majorării taxelor.

Tanczos Barna a raportat o creștere a veniturilor în 2025, în special datorită colectării TVA, dar a avertizat că echilibrarea bugetului necesită măsuri suplimentare, inclusiv reforme fiscale și reducerea evaziunii. În 2024, deficitul bugetar a atins 8,65% din PIB, adică 139,7 miliarde de lei, iar în primele patru luni ale lui 2025 a ajuns la 2,95%, echivalentul a 55,9 miliarde de lei.

Veniturile au crescut cu 16% în aprilie față de anul trecut, datorită unei colectări mai bune a TVA, dar cheltuielile cu salariile, pensiile și investițiile record de 32 de miliarde de lei pun presiune pe buget. „Avem o economie capabilă să genereze venituri, dar e nevoie de măsuri ferme pentru echilibru”, a spus Tanczos Barna.

Creșterea economică a fost de doar 1,4% în 2024, iar pentru 2025 se estimează tot 1,4%, sub ținta de 2,5%, din cauza instabilității politice și a tarifelor externe.

Datoria publică a urcat la 56,3% din PIB, cu risc de a ajunge la 63% în 2026. România are venituri bugetare scăzute, de 33,7% din PIB, față de media UE de peste 40%, iar evaziunea fiscală rămâne o problemă majoră.

Guvernul a redus cheltuielile cu bunuri și servicii cu 3,9% și vizează un deficit de 7% în 2025, dar Comisia Europeană estimează 8,6%.

Dăianu a exclus tăierile drastice de salarii și pensii, care reprezintă 80% din veniturile bugetare, iar Tanczos Barna pledează pentru un „stat mai suplu”. Planul fiscal prevede reducerea deficitului la 2,5% până în 2031, dar succesul depinde de reforme și stabilitate politică.

Așadar, ce va fi? Tăieri, creșteri de state sau amândouă? Moștenirea e grea!

CITEȘTE ȘI: Oamenii de afaceri: Majorarea impozitelor şi taxelor poate fi evitată