Golf, spărgătoare de gheață și diplomație. Cum a strecurat președintele Finlandei subiectul “Ucraina” între o victorie dorită de Trump și un prânz

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a mers la acest sfârșit de săptămână la reședința președintelui SUA, la Mar-a-Lago, în Florida, pentru o întrevedere cu totul specială: o partidă de golf cu liderul Casei Albe.

“În timpul vizitei, am discutat despre relațiile dintre Finlanda și Statele Unite și probleme actuale de politică externă, inclusiv despre Ucraina”, a transmis liderul de la Helsinki.

„Tocmai am jucat o partidă de golf cu Alexander Stubb, președintele Finlandei. Este un jucător foarte bun și am câștigat Turneul de Golf al Membrilor și Oaspeților de la Clubul Trump de Golf Internațional din Palm Beach, cu legendarul Gary Player, senatorul Lindsey Graham și cu fostul membru al Congresului și moderatorul TV de mare succes Trey Gowdy. Președintele Stubb și cu mine așteptăm cu mare nerăbdare să consolidăm parteneriatul dintre Statele Unite și Finlanda, iar asta include achiziționarea și dezvoltarea unui mare număr de spărgătoare de gheață de care este mare nevoie pentru Statele Unite, furnizarea Păcii și Securității Internaționale pentru Țările noastre și pentru Lume. Președintele Stubb mi-a spus, în cele mai tari cuvinte, că Statele Unite sunt PUTERNICE și că AU REVENIT. SUNT DE ACORD”, a confirmat președintele Donald Trump, într-un mesaj pe platforma sa, Truth Social.

Subiectul spărgătoarelor de gheață este cel mai recent dintr-o listă surprinzătoare a lui Trump, în fruntea căreia se află pretențiile asupra Groenlandei.

Dar nu întâmplător.

Conform datelor din 2022 furnizate de Reuters, Rusia se află în fruntea topului deținătorilor de astfel de vase, cu 57 de spărgătoare de gheață, urmată de Canada cu 18, Finlanda cu 10, Danemarca cu 7 și SUA doar cu 5.

“Vizita a fost neoficială”, a transmis Administrația prezidențială de la Helsinki.

„Președinții s-au întâlnit la micul dejun, au jucat o partidă de golf și au luat prânzul împreună. În timpul vizitei, președinții au discutat, printre altele, despre relațiile dintre Finlanda și Statele Unite și despre chestiuni actuale de politică externă și de securitate, inclusiv despre Ucraina”, se mai arată în scurtul comunicat de presă.

Neprotocolară, vizita președintelui Alexander Stubb în Statele Unite are loc la mai puțin de două săptămâni de la vizita președintelui Volodimir Zelenski la Helsinki.

“Sunt momente când știi că lumea este într-un punct de inflexiune. Chiar acum ne confruntăm cu unul din acele momente sau alegeri între două lumi diferite: Yalta sau Helsinki. Cu alte cuvinte: sfere de influență sau drepturi egale și responsabilități pentru toate statele. Și trebuie să subliniez mereu că Yalta este ucraineană”, a subliniat Alexander Stubb la conferința de presă comună cu președintele Volodimir Zelenski, la Palatul prezidențial din Helsinki. Yalta este situată în Crimeea.

Conferința s-a încheiat cu o îmbrățișare între cei doi, similară cu cele surprinse la vizitele lui Stubb la Kiev și la Londra, la reuniunile ce au vizat sprijinul pentru Ucraina.

”Ucraina vrea pace, Finlanda vrea pace, Europa vrea pace, Statele Unite vor pace. Rusia, pe de altă parte, încă trebuie să demonstreze că vrea o pace reală”, a declarat Stubb, pe 19 martie.

Imaginile de la evenimentele organizate la Helsinki împreună cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu doi lideri încrezători, surâzători, cu declarații pe aceeași lungime de undă, au fost puse în oglindă de presa din lumea întreagă cu încruntările și gesturile de avertizare surprinse la gazdele din Biroul Oval, la momentul primirii liderului de la Kiev.

Stubb, la Kiev, 26 februarie 2025: Finlanda a trebuit să accepte o pace cu Stalin. Am pierdut regiunile în care s-au născut bunicii mei și tatăl meu

La împlinirea a 3 ani de când Vladimir Putin și forțele sale au invadat Ucraina, președintele Finalndei, Alexander Stubb a venit cu unul dintre cele mai calde discursuri, într-un Kiev al cărui centru este împânzit de stegulețele ce marchează moartea fiecărui soldat ucrainean, pe front.

“Având în vedere că stau aici lângă dumneavoastră, (domnule președintele Zelenski), acesta este, înainte de toate, un discurs personal. Vedeți, cred că noi, în Finlanda, înțelegem exact prin ce treceți. Avem 1.340 km de graniță cu Rusia. În noiembrie 1939, Rusia ne-a atacat complet neprovocat. Am purtat două războaie existențiale împotriva Rusiei. Primul a fost Războiul de iarnă. A durat doar 105 zile și am reușit să ținem linia. Al doilea a fost Războiul de Continuare, care a durat în jur de 1.100 de zile.

Și prin asta treceți chiar acum. În esență, pentru mine, acest război este despre existența națiunii în Ucraina, iar această națiune se bazează pe un triunghi. Iar acest triunghi este ceva ce am crezut că va fi respectat încă de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, și anume: independența, suveranitatea și integritatea teritorială. În Al Doilea Război Mondial, Finlanda a trebuit să accepte o pace cu Stalin. Și sunt sigur că va trebui să acceptăm o pace cu Putin. Dar pacea pe care am acceptat-o avea doar unul din cele trei principii ale statalității. Independența.

Am fost singura țară de la granița cu URSS care a reușit să își păstreze independența reală, dar ne-am pierdut suveranitatea. Nu am putut decide în ce cluburi vrem să intrăm.

Am reușit să aderăm la UE abia în 1995, după prăbușirea Uniunii Sovietice. Și am pierdut 10% din teritoriul nostru, inclusiv zonele în care s-au născut bunicii mei și tatăl meu. Acum, singurul motiv pentru care spun acest lucru este că sprijinul pe care îl veți vedea din partea publicului finlandez și cred că din partea tuturor celor din jurul acestei mese este sprijinul identității și al experienței istorice.

Principalul meu punct de vedere este că se pare că există unele neînțelegeri cu privire la ceea ce se întâmplă aici. Rusia a început în mod evident acest război, dar nu uitați că și-a început achiziția de teritorii și sfere de interes încă din 2008, prin atacarea Georgiei, iar apoi în 2014, prin anexarea Peninsulei Crimeea. (…)

Războiul durează de aproape 11 ani, din 2014. Mulți oameni nu înțeleg că nu este vorba doar despre Ucraina, ci și despre Europa. Este vorba și despre Statele Unite.

Este vorba, de asemenea, despre dreptul internațional și, la sfârșitul zilei, despre ordinea mondială.

Așadar, dacă acum permitem Rusiei să facă exact ceea ce vrea să facă, cu alte cuvinte, să oprească existența unui stat ucrainean, atunci nu doar Ucraina este cea care a pierdut, ci pierd  Europa, Occidentul și, de asemenea, Statele Unite.

Și celor care se îndoiesc de acest lucru, permiteți-mi să le spun un lucru foarte clar: nu puteți avea încredere în Putin. Nu puteți face o înțelegere cu Putin, pentru că asta înseamnă, practic, o înțelegere și cu China.

De asemenea, pentru cei care se îndoiesc, singura modalitate prin care Ucraina va câștiga pe deplin acest război este ca noi să continuăm sprijinul pe care vi l-am oferit de la început. Și mai spun că, dacă Rusia obține ceea ce vrea acum, credeți-mă, nu se va opri la Ucraina”.

Este un avertisment repetat al președintelui Finlandei.

Finlanda este al cincilea mare donator, sprijin pentru Ucraina, raportat la PIB-ul pe cap de locuitor.  

„A venit noua administrație americană și am auzit mesaje contradictorii. Cred că trebuie să reluăm inițiativa. Și prin asta vreau să spun că trebuie să existe ceva concret pe masă”, a subliniat la Kiev, acum o lună, Alexander Stubb.

Este de așteptat ca vizita la Mar-a-Lago să fi avut drept scop și să fi contribuit la o astfel de clarificare.

„Cred că Rusia a reușit să influențeze unele persoane din echipa de la Casa Albă prin intermediul informațiilor”, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu amplu, publicat săptămâna aceasta de celebra revistă Time.

Astfel, potrivit lui Zelenski, oficialii americani au început să îl creadă pe Putin pe cuvânt, când chiar propriile date secrete contraziceau propaganda Moscovei.

“Aici trăiesc eu”, le-a spus Volodimir Zelenski jurnaliștilor, surprins între două tablouri: unul cu soldați ucraineni luptând și unul cu Kremlinul în flăcări. “Fiecare este despre victorie”.

Autor: Mihaela Carpea