Gheața de acum 1,5 milioane de ani, care ar putea dezlega misterul apariției vieții, studiată de cercetători britanici

Gheața de acum 1,5 milioane de ani care ar putea dezlega misterele climei și apariției vieții pe pământ e studiată de Institutul britanic de cercetare a Antarcticii. Oamenii de știință au forat în adâncul celui mai vechi strat de gheață de pe planetă, pentru a obține cea mai valoroasă mostră scoasă vreodată din adâncuri.

Un timp cu totul necunoscut din istoria noastră și o dezlegare pentru secretele Terrei. Asta speră să deslușească oamenii de știință din Marea Britanie, cu proiectul lor care a presupus o mobilizare logistică de proporții.

LIZ THOMAS, șefa echipei de cercetare, Institutul britanic pentru studiul Antarcticii: În Antarctica, atunci când zăpada cade, nu se topește. Așa că se acumulează și se formează strat după strat, de-a lungul a milioane de ani. Foarte asemănător unui curățător de mere, forăm și recuperăm secțiunile de gheață din mijloc. Astfel, obținem cilindri de gheață din adâncul stratului, în acest caz, de la 2,8 kilometri.

Informații de acum aproape 1,5 milioane de ani, care ar putea revoluționa ceea ce știm despre schimbările climatice, sunt stocate în barele de gheață depozitate la -25 de grade Celsius.

LIZ THOMAS, șefa echipei de cercetare, Institutul britanic pentru studiul Antarcticii: Aceasta este cea mai prețioasă mostră, deoarece ceea ce avem pe banc, în fața noastră, este cea mai veche probă de gheață.

Cercetătorii speră ca, prin topirea gheții, să găsească dovezi ale unor vremuri în care concentrațiile de dioxid de carbon din atmosfera Pământului erau la fel de mari sau poate chiar mai mari decât în prezent.

LIZ THOMAS, șefa echipei de cercetare, Institutul britanic pentru studiul Antarcticii: Suntem interesați de perioada de mai bine de un milion de ani în urmă, pentru că în acea perioadă există dovezi care sugerează că straturile de gheață erau de fapt mai mici, nivelul mării era potențial mai ridicat, iar dioxidul de carbon similar cu cel de astăzi.

S-ar desprinde astfel un tipar al modului în care planeta ar putea reacționa în viitor la efectul gazelor de seră.

LIZ THOMAS, șefa echipei de cercetare, Institutul britanic pentru studiul Antarcticii: Suntem așadar foarte interesați de toate aceste procese importante ce guvernează schimbul de dioxid de carbon între atmosferă și ocean. Ne vom îndrepta atenția, de exemplu, spre reconstituirea gheții marine și spre productivitatea marină, la cât de mult din dioxidul de carbon este absorbit de organismele din ocean.

Cercetători de la laboratoare din Elveția, dar și de la alte 11 instituții din 10 țări vor face, în cadrul proiectului finanțat de Comisia Europeană, analize comparative cu datele de acum.

Am putea înțelege astfel de ce ciclurile glaciare-interglaciare ale Pământului au trecut de la 41.000 la 100.000 de ani și am putea schița un traseu istoric. Nu doar pentru climă, ci pentru însăși viața pe Terra.