Generația chiriei. Pentru mulți tineri din România, independența începe tot mai târziu și costă tot mai mult

Pentru mulți tineri din România, independența începe tot mai târziu și costă tot mai mult. Chiriile rămân ridicate în marile orașe, salariile cresc mai lent decât costul vieții, iar mulți tineri ajung să cheltuie aproape jumătate din venit doar pentru o locuință. O analiză publicată de Storia arată că piața chiriilor s-a mai temperat în aprilie, cu scăderi ușoare în unele orașe, însă nivelurile rămân greu de suportat pentru mulți tineri aflați la început de drum.

În București, chiria medie pentru un apartament cu două camere este de aproximativ 580 de euro, iar în Cluj-Napoca ajunge la aproape 575 de euro. În Sectorul 1 din Capitală, un apartament cu trei camere depășește deja 1.100 de euro pe lună. Chiar și în orașe considerate mai accesibile, precum Iași, Timișoara sau Brașov, un apartament decent cu două camere costă între 420 și 500 de euro lunar.

În paralel, salariul mediu net al tinerilor aflați la început de carieră rămâne de multe ori între 3.500 și 5.000 de lei, adică aproximativ 700-1.000 de euro. Asta înseamnă că o simplă chirie poate consuma între 40 și 60% din venit.

Iar problema nu este doar românească. Potrivit Eurostat, România are printre cele mai ridicate rate ale tinerilor care locuiesc încă împreună cu părinții. Vârsta medie la care românii pleacă din casa familiei depășește 28 de ani, peste media Uniunii Europene.

În același timp, șomajul în rândul tinerilor rămâne ridicat. Datele oficiale europene arată că rata șomajului pentru tinerii sub 25 de ani este de peste 20% în România, una dintre cele mai mari din UE. Mulți lucrează pe salarii mici, contracte temporare sau în domenii unde veniturile nu țin pasul cu costurile vieții din marile orașe.

Analiza Storia arată însă și o schimbare importantă: proprietarii încep să fie mai flexibili, iar chiriașii sunt tot mai atenți la buget. În aprilie, chiriile au stagnat sau chiar au scăzut în multe orașe. Iașiul a avut o scădere de aproximativ 6%, Sectorul 2 și Sectorul 5 din București au coborât cu aproximativ 7%, iar Brașovul cu 4%. Specialiștii spun că după ani de creșteri accelerate, piața începe să simtă limitele reale ale puterii de cumpărare.

Dincolo de cifre, problema este una socială. Tot mai mulți tineri amână mutarea singuri, cumpărarea unei locuințe sau întemeierea unei familii. România are deja una dintre cele mai mari rate de supraaglomerare a locuințelor din Europa, iar accesul dificil la chirii și credite devine o problemă economică și demografică. Pentru mulți tineri, independența nu mai înseamnă doar libertate, ci un calcul permanent între salariu, chirie și supraviețuire de la o lună la alta.