Fostul preşedinte german Horst Köhler a murit la vârsta de 81 de ani. Cu o carieră impresionantă de economist, el a demisionat după o remarcă nefericită într-un interviu radiodifuzat

Fostul preşedinte al Germaniei, Horst Köhler, care a ocupat această funcţie între anii 2004 şi 2010, a murit sâmbătă, la vârsta de 81 de ani, au confirmat autorităţile, citate de AFP.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj de condoleanțe pe rețelele de socializare, rememorând întâlnirea pe care cei doi au avut-o la Sibiu, la evenimentele dedicate Capitalei Culturale Europene, în 2007.

My sincere condolences upon the passing of former German Federal President Horst Köhler. He was a great statesman and a convinced European. I remember our meeting in Sibiu, during the European Cultural Capital 2007, very fondly.

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) February 1, 2025

Horst Köhler „a murit în această dimineaţă devreme la Berlin”, „după o maladie scurtă şi gravă”, „înconjurat de familie”, a transmis preşedinţia germană.

Preşedintele Frank-Walter Steinmeier i-a adus un omagiu predecesorului său, într-un mesaj adresat văduvei lui Köhler, Eva Luise Köhler, transmite dpa. Steinmeier l-a descris pe Köhler drept „un noroc pentru ţara noastră”.

„Nu putem decât să fim profund recunoscători că am putut să-l avem pe Horst Köhler drept al nouălea preşedinte al Republicii Federale Germane. El a avut foarte multe de oferit ţării acesteia„, a scris Steinmeier.

Ales la 23 mai 2004 şi confirmat în funcţie pentru un al doilea mandat 5 ani mai târziu, Köhler a demisionat pe neaşteptate la 31 mai 2010.

El a fost primul preşedinte care a preluat funcţia fără să aibă o afiliere politică.

Köhler şi-a început cariera ca funcţionar public în Ministerul Economiei în 1976, după studii economice, ajungând la funcţia de secretar de stat în Ministerul Finanţelor, în 1990.

A fost principalul negociator al Germaniei în perioada premergătoare Tratatului de la Maastricht din 1992, care a dus la crearea monedei euro.

În 1993, Köhler a trecut în sectorul privat, deţinând funcţia de preşedinte al asociaţiei puternicelor bănci de economii din Germania. A fost ulterior numit preşedinte al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), în Londra.

În 2000, a devenit director general al Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Ales prima dată în 2004, pentru a-i urma lui Johannes Rau în funcţia de preşedinte, Köhler a fost reales în 2009.

Demisia sa, un an mai târziu, a fost un şoc şi este unică în istoria recentă a Germaniei.

Aceasta a survenit după o remarcă nefericită într-un interviu radiodifuzat cu privire la participarea Germaniei la războiul din Afganistan, în care a legat desfăşurarea armatei germane de interesele economice ale ţării. El a fost criticat pentru această abordare, deşi a negat acuzaţia. Însă poziţia sa a fost afectată iremediabil şi a suferit consecinţele, comentează dpa.

În calitate de preşedinte, Köhler a luat decizii controversate, scrie dpa, refuzând uneori să semneze acte normative, aşa cum prevede Constituţia. Rolul său în maşinaţiunile de dizolvare a parlamentului în avantajul cancelarului de atunci, Gerhard Schroeder, în 2005, a fost considerat controversat la acea vreme.

Köhler a fost un susţinător fervent al Africii în timpul carierei sale politice şi a îndeplinit misiunea de trimis special al ONU pentru Sahara de Vest, între 2017 şi 2019.

După demisia sa, Köhler s-a ţinut departe de politica internă, dar a condus un consiliu privind schimbările climatice.

În Germania, funcţia de preşedinte are doar un rol reprezentativ şi, prin urmare, puţină putere. 

Preluare: Agerpres