Explicații pentru eșecul referendumului. Sociolog: Oamenii nu s-au putut raporta la o entitate palpabilă

Până când să ajungă să fie votată, inițiativa cetățenească a parcurs un drum lung și controversat. Au fost trei ani de dezbateri și peste trei milioane de semnături strânse și validate. Deși susținerea a fost mare, în zilele decisive ale referendumului, numărul românilor care au ales să își exprime opțiunea a fost sub pragul necesar validării.

Biserica Ortodoxă s-a implicat activ în sprijinirea acestui demers. Patriarhia Română susține că „succesul nedeplin” a oferit posibilitatea de a cunoaște gradul de secularizare al societăţii româneşti de astăzi, precum şi principalele poziţionări din societate privind afirmarea şi apărarea familiei.

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei: „Acest eşec nu este totuşi al Bisericilor, al cultelor religioase care s-au implicat într-o campanie de informare atât cât a fost ea posibilă într-un timp foarte scurt şi în niciun caz nu este un eşec al lucidei societăţi creştine implicate în susţinerea lui. Aş spune că mai degrabă este un eşec neconştientizat al celor care s-au lăsat învinşi de comoditate, de indiferentism şi de o foarte vizibilă manipulare.”

Reprezentanții Coaliției pentru Familie pun eşecul pe seama politizării excesive a demersului.

Mihai Gheorghiu, președintele Coaliției pentru Familie: „În ultimele zile ne-am confruntat si cu un fenomen neașteptat, si anume boicotul generalizat al partidelor politice din România.”

Florin Buhuceanu, președintele asociației Accept: „Românii au reacționat cu bun simț și au boicotat activ acest referendum care nu avea niciun fel de efect juridic. Practic, nu se schimba nimic.”

Experții spun însă că, pentru lipsa mobilizării la referendum, vinovații trebuie căutați între cei care au susținut inițiativa.

Bogdan Iancu, sociolog: „Eșecul se datorează, în mare parte, unor resurse de bruiaj care au însemnat, pe de o parte, încercarea de a lamina, de a pune împreună niște partide politice, alături de biserică, alături de un ONG. Din punctul meu de vedere, o mare problemă a fost încă de la început că aceste entități nu s-au putut raporta la ceva palpabil, deci, din acest punct de vedere, oamenii nu au putut să fie mobilizați pentru că nu vedeau niciun fel de resursă pentru această panică”.

La urne s-au prezentat aproape 4 milioane de alegători. Ar fi fost necesare 6 milioane de voturi pentru ca această consultare populară, care a costat peste 40 de milioane de euro, să fie declarată validă.