Expert: Traficanţii, favorizaţi de un proiect ajuns la deputaţi. Medic: România, piaţă de desfacere pentru etnobotanice

Traficanţii de droguri ar putea profita şi s-ar demola ce s-a construit. Este reacţia experţilor la proiectul de lege S.O.S. România, adoptat tacit în Senat, care prevede că, dacă refuză terapia şi au abateri, consumatorii pot ajunge după gratii. Frica de penal i-ar ţine însă departe de tratament şi ar adânci dependenţa, spun specialiștii consultați de Știrile TVR.

Ideea de a impune terapia nu e rea, dar proiectul, adoptat fără consultarea specialiştilor, nu e corelat cu legile în vigoare, spune expertul Cătălin Ţone. El arată că sancţiunile progresive ar dezincrimina infracţiunea de deţinere de droguri pentru consum popriu.

Cătălin Ţone , expert anti-drog: Există riscul, spre exemplu, ca un traficant de droguri care are asupra lui 10 grame de cocaină să spună că e consumator, să primească doar o amendă la prima abatere şi el, de fapt, să fie traficant de droguri. Consumatorii, de foarte multe ori, nu realizează necesitatea tratamentului. Se expun pe ei înşişi sau pe cei din jur unor pericole. Consumatorii în psihoză s-au sinucis. Şi-au ucis membrii familiei în psihoze, halucinaţii.

Cătălin Viorel Nan, preşedinte, Federaţia Naţională a Părinţilor din România: O abordare bazată pe educaţie, pe consiliere şi pe avertismentul gradual ar avea un impact mult mai sănătos decât doar sancţiunile punitive aplicate în lipsa unei infrastructuri reale de sprijin.

Mulţi nu cer ajutor de teama pedepsei, spune medicul Eugen Hrişcu. El acuză că legi precum cea dată după cazul 2 Mai au orientat piaţa spre substanţe extrem de toxice şi ieftine, care nu ies la teste. Şi chiar şi copiii de şcoală generală le obţin uşor.

Dr. Eugen Hrişcu, medic psihiatru, psihoterapeut, specializat în adicţii: Ne confruntăm din cauza acestor iniţiative legislative catastrofale cu o penetrare la toate nivelurile. Suntem, oficial, cu 5 la sută consum, cea mai mare piaţă de desfacere pentru etnobotanice. Dacă nu ai două mii, trei mii de euro care să-ţi acopere tratamentul pe o lună de zile, nu ai unde să te tratezi în România.

În toată țara, există un singur centru rezidențial de stat pentru copiii care consumă droguri, la Spitalul Voila din Câmpina, cu doar 24 de paturi. Pentru adulți, nu există niciun centru public.

Primăria Sectorului 2 vrea să-l deschidă pe primul în doi ani.

Rareş Hopincă, primarul Sectorului 2 din Bucureşti: Această cură de reabilitare, de recuperare, care e o verigă lipsă în sistemul medical.

Cei din spitalele de psihiatrie spun că au nevoie de spații separate și de echipe formate pentru adicții.

Dr. Lucian Paziuc, medic psihiatru, preşedintele Asociaţiei Spitalelor de Psihiatrie din România: Am fost luaţi puţin pe nepregătite. Noi nu am învăţat în şcoli, în universitate la medicină despre consumul de substanţe etnobotanice. Sunt substanţe tot mai noi şi câteodată avem senzaţia că nu ştim cu ce avem de-a face.

Tot mai mulţi copii şi adolescenţi ajung la urgenţă din cauza drogurilor de tot felul care dau rapid dependenţă.

Prof. dr. Radu Ţincu, şeful secţiei ATI Toxicologie, Spitalul Floreasca: De foarte multe ori îi aduce la spital cu tulburări comportamentale, agitaţie, violenţă, autoviolenţă. Au dependenţă pentru mai multe substanţe.

Diana Brâncuş, jurnalist senior TVR: Drogurile pot afecta grav sistemul nervos central. Pot cauza atac cerebral şi chiar decesul. Opioidele precum heroina şi fentanilul pot conduce rapid la insuficienţă respiratorie mortală, iar stimulentele precum cocaina şi metamfetamina pot cauza infarct miocardic, hipertensiune severă şi aritmii chiar şi la tineri care nu au mai avut probleme cu inima până atunci.

Datele ofiiciale arată că numărul consumatorilor cu vârste între 15 şi 64 de ani a crescut de zece ori, între 2007 şi 2019.