Experiment german. Venitul de bază nu lenevește, ci eliberează. Le permite oamenilor să ia decizii mai bune
Un experiment social desfășurat recent în Germania aduce din nou în prim-plan ideea unui venit de bază universal – o sumă de bani oferită lunar cetățenilor, fără nicio condiție, cu scopul de a le asigura siguranță economică, flexibilitate și, poate cel mai important, demnitate.
Pe o perioadă de trei ani, 122 de persoane au primit câte 1.200 de euro lunar, fără obligația de a munci, a studia sau a justifica modul în care cheltuiesc banii. Rezultatul?
Contrar temerilor clasice, participanții nu și-au abandonat locurile de muncă. Dimpotrivă, mulți au început programe de reconversie profesională, au făcut voluntariat sau și-au îmbunătățit sănătatea mintală și echilibrul între viața personală și cea profesională.
Profesorul Matthew Johnson, expert britanic în politici publice, spune că aceste rezultate nu surprind: „Venitul de bază nu lenevește, ci eliberează. Le permite oamenilor să ia decizii mai bune pentru viețile lor.”
În România, ideea unui venit universal pare departe de realitate – dar poate nu chiar imposibilă. Peste 3 milioane de români primesc ajutoare sociale sau diverse forme de sprijin de la stat, dar cu condiționalități stricte.
Acestea includ frecvența la școală a copiilor, angajarea într-un anumit termen sau prestarea unor ore de muncă în folosul comunității. Criticii acestui sistem spun că, uneori, condiționalitățile sunt o barieră în sine și împing beneficiarii în cercuri vicioase de dependență și precaritate.
Un venit de bază garantat, testat în România, chiar și la scară redusă, ar putea aduce răspunsuri clare. În contextul în care țara se confruntă cu un exod masiv al forței de muncă, cu zone rurale sărace și cu o piață a muncii tot mai digitalizată, un astfel de program ar putea fi o soluție de tranziție pentru multe categorii vulnerabile.
În plus, modelul german arată că nu e nevoie de finanțări uriașe guvernamentale la început. Experimentul a fost susținut prin crowdfunding, adică prin donațiile a peste 200.000 de persoane.
Privind spre viitor, crizele globale – fie ele climatice, sociale sau tehnologice – pun în discuție rolul clasic al muncii.
Așa cum spunea și Elon Musk: „Dacă AI-ul va înlocui majoritatea locurilor de muncă, venitul universal va deveni necesitate, nu alegere.”