EXCLUSIV. Radu Miruță: Am pus 21 de proiecte eligibile în SAFE – din zona navală, infanterie, armă de asalt, drone, tehnologie cibernetică

Fondurile care vor veni prin programul SAFE vor fi folosite pentru cumpărarea sau producerea de mașini de luptă, arme de asalt, drone și sisteme de apărare antiaeriană, a anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță, într-un interviu acordat jurnalistului TVR Adelin Petrișor. Sume importante vor fi investite și în infrastructură.

Ministrul a explicat că România a inclus în program un pachet consistent de proiecte, gândite astfel încât să fie eligibile, livrabile și să aducă beneficii economiei naționale, inclusiv prin dezvoltarea industriei de armament.

Jurnalistul Adelin Petrișor: Ce am putea găsi acolo? Ce proiecte ați pus? Câte proiecte ați spus?

Radu Miruță: „Aici lucrurile sunt foarte clare. S-a muncit foarte mult pe ce să punem în acest SAFE și cum să facem astfel încât să poți livra, să ai și localizarea, să aduci și beneficii economiei și să dezmorțești industria națională de armament. Am pus 21 de proiecte pe care noi zicem că sunt eligibile. Cele 21 de proiecte sunt doar pentru Ministerul Apărării. Provocarea mea este să discutăm neclasificat despre lucrurile astea. A înzestrat Armata României cu banii care sunt publici e o chestiune de mândrie, e o chestiune care trebuie să fie transparentă.”

Ministrul Apărării a precizat că, deși România poate oferi unele detalii despre direcțiile de investiții din SAFE, subiectul transparenței rămâne sensibil, în contextul în care o parte dintre proiecte au fost încadrate la informații clasificate.

Jurnalistul Adelin Petrișor: „Asta vreau să vă întreb: de ce au fost secretizate? Bulgaria a vorbit direct despre ele.”

Radu Miruță: „Până la un anumit nivel putem vorbi și noi direct despre ele și pot să vă spun fără nicio problemă că sunt 21. Sunt proiecte care vor înzestra zona navală și o preocupare cu care încă păstrez moștenirea de la Ministerul Economiei: să ajut șantierul naval de la Mangalia – 2 Mai, unde lucrurile sunt extraordinar de dezavantajoase pentru statul român, din vinovății care ar trebui plătite. Să nu fim doar în situația în care, de statul ăsta, ne batem joc și plecăm liniștiți și nu mai plătește nimeni. Sunt proiecte care sunt în zona de mașină de luptă a infanteriei, armă de asalt, drone, aparare antiaeriană, tehnologie cibernetică, cybersecurity. Proiectele astea au o provocare fantastică nu de a fi contractate neapărat, ci de a putea să fac lucrurile astea cu o viteză foarte mare.”

Radu Miruță a vorbit și despre modul în care Ministerul Apărării își împarte prioritățile: unele echipamente sunt cumpărate direct de la parteneri externi, în timp ce, pentru altele, România vrea producție locală, considerată esențială pentru interesul strategic.

Radu Miruță: „Aici vine o greutate suplimentară. Armata Română are mai multe categorii de necesități. Unele produse de înzestrare le cumpără pur și simplu de la alții. Și o chestie deja publică, care a fost prin SAFE: achiziția rachetelor Mistral de la francezi. Le-am cumpărat de pe raft. Nu era capacitate să facem noi localizare, să le producem aici. Există, în partea cealaltă, o categorie de produse pe care, indiferent cât ar costa, trebuie să le facem aici, din interes strategic. Un produs pe care îl folosește uzual un militar nu te poți aștepta ca, în situație critică, să te rogi de altul — cu care tu poate te lupți — să ți-l dea de la el. Și acolo trebuie făcută localizare aici, indiferent de cost. Și acolo iar lucrurile sunt clare.”

Ministrul a explicat și dilema economică a unor proiecte: în cazul echipamentelor care pot fi produse parțial în România, autoritățile trebuie să decidă dacă merită un cost mai mare pentru a susține industria locală și pentru a păstra o componentă de producție pe teritoriul național.

Radu Miruță: „Ce este în discuție este categoria de produse pentru care localizarea este parțială pe teritoriul României. Și atunci discuția, și cu ochii spre problema economică, este: se merită să plătești un preț mai mare pe produsul ăla doar pentru a-l produce în România? Pentru a ajuta o linie de producție vinzi produsul final la un preț mai mare ca să incluzi în costuri și linia de producție. Și eu zic că se merită din două motive. Un motiv este strategia de a avea, tactic, pe teritoriul tău o bucată. A doua chestiune este că e o „frecvență purtătoare” prin care poți să dezmorțești un pic industria națională de armament.”

Întrebat când ar putea deveni publice proiectele în mod concret, ministrul Apărării a indicat că anunțurile vor fi făcute treptat, în funcție de evoluția contractelor și de etapele de implementare.

Radu Miruță: „Le vom afla secvențial. Cu Mistralul v-am povestit. Cu elicopterele care rezistă ceva în zona navală, e clar că avem contract-cadru. Subsecvent contractului-cadru, care se finanțează prin SAFE.”

În discuție a apărut și ordinea achizițiilor în zona navală, în condițiile în care anumite programe, precum cele pentru elicoptere, ar putea avansa înaintea celor pentru nave.

Jurnalist: Dar nu-i ciudat să n-ai nave și să iei elicoptere? E ca și cum n-aș avea apartament, dar mi-aș lua garaj.

Radu Miruță: „Este ciudat, numai că în SAFE există și povestea cu navele. Dar elicopterele vin înaintea navelor. E bine dacă am reușit să facem contractul să vină amândouă până în 2030. E ultima secvență din contractul cu IVECO pentru acele camioane, care trag și ele banii din SAFE. Astea sunt chestiuni care deja se știu. Termenul limită pentru toate cele 21 de proiecte este la finalul lunii mai. Mă gândesc să solicit să fie neclasificate, să putem discuta în văzul lumii, pentru că sunt sume mari de bani aici. E o glumă prin zona economică: „Vopsește lucrul verde și dublează-i prețul.” Pe sumele astea mari sunt foarte multe interese. Observ obișnuințe în zona de producție pentru Armata Română, cu discuții purtate așa mai pe la umbră. Pe mandatul meu eu nu vreau ca asta să se întâmple.”