EXCLUSIV Oana Ţoiu, după comemorarea de la Bucea: A fost un moment care rămâne în memoria personală și în cea colectivă

Oana Țoiu, ministrul afacerilor Externe, a participat marți la comemorarea victimelor de la Bucea, alături de omologi din Uniunea Europeană, la 4 ani de la masacrul comis de ruși în orașul ucrainean. Oficialul român a acordat un interviu în exclusivitate pentru emisiunea Frontul de la TVR Info, realizat de Alex Craiu, corespondent de război în Ucraina.

“Sunt patru ani de când a început războiul și vizita pe care am avut-o împreună cu ceilalți miniștrii de externe din Uniunea Europeană astăzi la Bucea a fost un moment care o să rămână și în memoria personală, dar și în memoria colectivă. În primul rând, pentru că îți dai seama la fața locului că lupta pentru teritorii nu este o luptă care se reflectă doar în granițele desenate pe hartă, că această negociere de pace, în care Rusia cere Ucrainei să cedeze o parte dintre teritoriile care sunt partea acestui război, este de fapt despre care este tipul de viitor care le este permis cetățenilor ucraineni. Un viitor în care pot să-și construiască viața așa cum consideră, un stil de viață european, sau un viitor în care frică domină, în care copiii pot să fie răpiți din casele lor, în care oamenii nevinovați sunt uciși pe stradă. Am discutat și despre cazurile copiilor ucraineni răpiți și faptul că în ultima perioadă 400 de copii din Ucraina au fost practic reîntorși în comunitate, în unele cazuri către părinții lor, copii care au fost anterior răpiți practic de către ruși din teritoriile pe care aceștia temporar le-au ocupat”, a declarat Oana Țoiu.

Ministra de Externe a vorbit și despre ce pași concreți s-au făcut și care sunt mizele pentru România, dar și mizele economice și de securitate comune la Marea Neagră.

“Agenda zilei de astăză a inclus, așa cum ați menționat și dumneavoasteră, vizita simbolică la Bucea, dar dincolo de asta au fost sesiuni de lucru împreună cu premiera Iulia Zviridenco, am avut alături de noi ministrii a energiei, ai apărării, am discutat și despre procesele de integrare treptate. Pentru România asta e o miză foarte importantă, pentru că vorbim de continuarea unor investiții strategice și pentru România. De exemplu, din SAFE, finanțăm continuarea autostrăzii și parcurgerea drumului, a proiectului până în Cernăuți, unde e o comunitate vorbitoare de limba română, dar este și un moment în care România poate să recupereze din decalajul de infrastructură pe care îl are față de alte țări care au accesat finanțare mai din timp. Vorbim și despre mize economice și de securitate comune la Marea Neagră. Pentru mine este extrem de important ca Marea Neagră să rămână sigură, să poată să aibă această certitudine pentru fluxurile comerciale și reușim asta și împreună cu Ucraina, și împreună cu Turcia și Bulgaria în activitățile comune de deminare, de exemplu. Și este foarte important pentru noi, că într-un format în care sunt prezente atât de multe țări, această prioritate este reafirmată, pentru că este și unul dintre obiectivele noastre în perioada următoare”, a subliniat oficialul român.

Summitul B9 de la București

Oana Țoiu a vorbit și despre pregătirea Summitului B9 din mai de la București și despre obiectivele de securitate ale României, discutate cu ministra de externe a Suediei.

“Am vorbit și în formatul de astăzi, în prezența celorlalți miniștri cu președintele Volodimir Zelenski despre summitul B9 din mai din București. De altfel a fost o continuare a agendei de lucru a dumnealui cu președintele Nicușor Dan în vizita pe care a făcut-o recent în România. Vorbim de o întâlnire extrem de importantă și pentru pregătirea agendei de lucru a summitului NATO de la Ankara. De altfel, noi, miniștrii de externe ai țărilor membre NATO, împreună cel mai probabil și cu invitați, o să avem o reuniune și la sfârșitul lunii mai în Suedia. Și am discutat și cu ministra de externe a Suedei despre obiectivele României de securitate și vorbim aici de înzestrare, vorbim de capacitatea de a ne apăra în fața unor atacuri hibride, de exemplu atacuri cibernetice și, desigur, de securitatea maritimă și Marea Neagră“, a afirmat șefa diplomației române.

Învățământul în limba română în Ucraina

Ministra de externe a declarat că România a obținut un angajament concret din partea Ucrainei privind recunoașterea oficială a limbii române, după întâlnirea președinților celor două țări. Printr-un decret semnat recent, Ucraina stabilește data de 31 august drept Ziua Limbii Române, la fel ca în România și Republica Moldova.

Toiu a precizat că tema a fost pusă pe agendă încă din prima sa vizită în Ucraina, când ministrul de externe ucrainean Andrii Sybiha a însoțit-o la Cernăuți pentru a se întâlni cu comunitatea românească din regiune.

“În prima mea vizită în Ucraina, am cerut să includem Cernăuți în agendă și Andrii Sybiha, ministrul de externe ucrainean, a venit împreună cu noi în Cernăuți ca să cunoască comunitatea de acolo. Este foarte importantă pentru noi. Am spus și atunci, împreună cu dumneavoastră, în conferința noastră de presă comună, că urmărim acest obiectiv ca 31 august să fie Ziua Națională dedicată Limbii Române. Mulți au privit cu reticență această promisiune. E o promisiune care a venit din partea comunității ca și cerință pe care noi ne-am asumat angajamentul politic. Și iată că acum, după întâlnirea președinților, avem un decret final care stabilește ziua de 31 august în Ucraina, ziua limbi române, așa cum este și în România, așa cum este și în Moldova“, a arătat Țoiu.

În privința educației, ministrul a subliniat că România rămâne fermă în obiectivul de a menține sau chiar crește numărul de copii care studiază în limba română în Ucraina, solicitând autorităților ucrainene să permită înscrierea la capacitate maximă în toate școlile și liceele cu predare în română.

“În ceea ce privește învățământul, noi am fost fermi legat de asta, legat de obiectivul României ca numărul de copii care studiază limba română să rămână constant sau chiar să fie crescut accesul la limba română. Este adevărat că un liceu are nevoie de un număr de elevi ca să poată să asigure resurse de calitate în pregătirea profesorilor, în ceea ce privește investiția în infrastructură. Aici suntem pregătiți și noi să lucrăm alături de Ucraina mai departe. Chiar în aceste zile am semnalat către autoritățile din Ucraina nevoia ca înscrierile să fie permise în continuare în toate aceste școli și licee la capacitatea maximă ca să putem să lucrăm împreună cu comunitatea în perioada următoare astfel încât fiecare copil să continue să aibă dreptul la educație în limba română. Asta este foarte important pentru noi și toți partenerii noștri în Ucraina știu asta“, a subliniat șefa diplomației.

Oana Țoiu, în Ucraina la 4 ani de la masacrul de la Bucea

Într-o postare pe platforma X, Oana Ţoiu a anunțat că a aprins o lumânare în memoria „bărbaților, femeilor și copiilor uciși din Bucea”, subliniind că aceștia „nu vor fi uitați niciodată”.

 Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, participă marţi la reuniunea informală a Consiliului Afaceri Externe (CAE), care se desfăşoară la Kiev.

Reuniunea va aborda sprijinul pentru Ucraina pe multiple paliere şi principalele evoluţii de securitate regională, precizează Ministerul Afacerilor Externe, într-un comunicat transmis AGERPRES.

La discuţii vor participa şi oficiali ucraineni.

Bucea, o suburbie la nord-vest de Kiev, a devenit un simbol al crimelor de război rusești după ce, în aprilie 2022, în urma eliberării sale de către trupele ucrainene, au fost descoperite gropi comune și cadavre ale unor civili executați.

Procuratura Generală a Ucrainei a documentat peste 1.400 de civili morţi în districtul Bucea, inclusiv 637 chiar în Bucea, printre care 37 de copii.