EXCLUSIV Comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, despre combaterea corupției în România: Vrem să vedem progrese

Comisia Europeană urmărește, cu atenție, reformele în domeniul justiției din România și așteaptă progrese concrete în combaterea corupției la nivel înalt, a declarat comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, în exclusivitate pentru TVR. Un interviu de Ramona Avramescu, difuzat la Tema Zilei.

Capitol dedicat României în raportul C.E. privind statul de drept

Ramona Avramescu, jurnalist TVR: V-ați întâlnit aici, la București, cu oficiali, politicieni, dar și cu profesioniști din sistemul judiciar, în perspectiva raportului Comisiei privind statul de drept. Care este evaluarea dumneavoastră în acest moment, comparativ cu recomandările de anul trecut?

Michael McGrath, comisarul european pentru Justiție: Mulțumesc pentru întrebare. Evaluarea noastră este în curs de desfășurare și vom prezenta rezultatele acesteia atunci când vom finaliza raportul privind statul de drept pentru 2026. Va exista, așadar, un capitol dedicat României. Acesta va analiza recomandările pe care le-am formulat anul trecut pentru această țară și vom evalua progresele înregistrate, dacă este cazul, și vom decide dacă vom include și noi recomandări. Vizita de săptămâna aceasta a făcut parte din acest angajament și dialog, ascultând o diversitate de voci, inclusiv, desigur, ale guvernului și ale autorităților publice, ale sistemului judiciar, ale procurorilor, dar și ale societății civile, astfel încât să obținem o imagine cât mai completă posibil, inclusiv prin dialogul direct cu membrii Parlamentului, lucru pe care l-am făcut și astăzi. Toate aceste aspecte vor fi luate în considerare în analiza noastră privind statul de drept în România, iar în luna iulie vom face un bilanț și vom adopta raportul care va prezenta analiza noastră. Recunoaștem că a existat o bună colaborare și cooperare cu autoritățile, între autorități și biroul meu din cadrul Comisiei. Mă aștept ca acest lucru să continue. Dorim să vedem progrese în ceea ce privește recomandările pe care le-am făcut. Recunoaștem inițiativa prim-ministrului de a înființa un nou comitet pentru examinarea legilor din domeniul justiției. Știm că, în acest context, sunt luate în considerare o serie de propuneri, printre care posibilitatea extinderii competenței sau a sferei de acțiune a DNA și a DIICOT, astfel încât să includă anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor din domeniul justiției, inclusiv a corupției. De aceea, dorim să vedem în România, la fel ca în toate celelalte state membre, rezultate pozitive în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt. Aceasta este o prioritate esențială.

“Vrem să vedem progrese”

Ramona Avramescu, jurnalist TVR: Există voci în rândul politicienilor, dar și în interiorul sistemului, care consideră că rapoartele Comisiei sunt prea indulgente și solicită o evaluare mai severă. Sunteți la curent cu aceste solicitări? Ați discutat despre ele astăzi, în cadrul reuniunilor dumneavoastră?

Michael McGrath, comisarul european pentru Justiție: Da, astăzi am auzit diferite puncte de vedere cu privire la raportul Comisiei privind statul de drept. Este normal să fim deschiși la critici și le primim cu bucurie, deoarece trebuie să fim provocați și este bine pentru noi să ascultăm diferite puncte de vedere cu privire la problemele pe care le examinăm. Dar ceea ce pot spune fără teamă sau favoruri este că raportul privind statul de drept reprezintă evaluarea obiectivă a Comisiei Europene cu privire la mediul statului de drept în fiecare stat membru, analizând cei patru piloni cheie. Este punctul culminant al unui proces destul de extins de colectare de dovezi, de schimb de informații și de dialog cu o serie de părți interesate. Nu toată lumea va fi mulțumită de conținutul oricărui raport, cred că putem accepta cu toții acest lucru, dar ascultăm toate părerile și dorim să fim provocați, deoarece căutăm întotdeauna să ne îmbunătățim și să facem raportul cât mai eficient posibil. Sunt de aproximativ un an în noul mandat al Comisiei, fiind pentru prima dată comisar european. Am învățat multe în ultimul an și consider că nimic nu poate înlocui vizita în țară pentru a mă întâlni cu interlocutorii-cheie, a le asculta punctul de vedere și apoi a încerca să reflectăm cât mai bine posibil acest lucru, susținut de dovezi în raportul propriu-zis.

“Selecția procurorilor-șefi trebuie să se bazeze pe merite”

Ramona Avramescu, jurnalist TVR: Procesul de selecție a noilor procurori șefi români a început. Am aflat cine sunt candidații aici, la București, și majoritatea dintre ei ocupă deja funcții de vârf în sistem. De aceea, unii se tem că competiția nu va fi suficient de relevantă pentru a stimula anchetele, în special anchetele anticorupție. Aveți vreo îngrijorare în acest sens? Ați discutat astăzi despre acest lucru?

Michael McGrath, comisarul european pentru Justiție: Da, cred că cel mai important lucru în toate aceste procese este ca ele să se bazeze pe merite și ca cel mai bun candidat să poată câștiga competiția și să obțină numirea. Acesta este cel mai important lucru când vine vorba de aceste funcții cheie din sistemul judiciar și cred că procesul numirilor trebuie să fie transparent și responsabil. Un astfel de rol are o funcție vitală în ceea ce privește administrarea justiției și asigurarea încrederii publice în magistratură, iar eu cred că acesta este ingredientul crucial pe care cu toții ne străduim să îl obținem. Recunosc, de asemenea, reformele care au avut loc în domeniul lobbyului, de exemplu, și al declarațiilor de avere. Bineînțeles, monitorizăm evoluțiile din acest domeniu pentru a vedea punerea în aplicare, urmărirea și impactul acestora, iar activitatea desfășurată în România este completată de activitatea la nivel european. La sfârșitul anului trecut, am ajuns la un acord între statele membre și membrii Parlamentului European cu privire la o nouă directivă privind combaterea corupției în Uniunea Europeană, care include, de exemplu, un set armonizat de infracțiuni penale. Acest lucru a fost extrem de important. Așteptăm cu interes transpunerea și punerea în aplicare a acestei directive, iar în cursul acestui an vom adopta o strategie anticorupție la nivelul UE. Deci, ne jucăm rolul la nivel european, dar lucrăm foarte strâns cu toate statele membre, inclusiv România, pentru a le sprijini eforturile de combatere a corupției la nivel înalt și pentru a demonstra clar că avem rezultate în eradicarea oricărei forme de corupție rămase. Pentru că știm că, atunci când apare, corupția este insidioasă, dăunează democrației, dăunează structurii sistemului judiciar și dăunează încrederii publice în instituții și în sistemul judiciar. Așadar, monitorizăm foarte atent activitatea noii comisii înființate de prim-ministru, iar astăzi i-am transmis acestuia și ministrului Justiției că le stăm la dispoziție. Comisia Europeană dispune de o vastă expertiză, experiență și cunoștințe, deoarece ne ocupăm de aceste probleme la nivelul întregii UE, în cele 27 de state membre și, desigur, în țările candidate care doresc să adere la UE. De aceea, le spun mereu statelor membre să utilizeze resursele disponibile, iar noi suntem aici pentru a le oferi sprijin și asistență.

“Recunoaștem eforturile pentru reforme în sistemul de pensii”

Ramona Avramescu, jurnalist TVR: În aceste zile, la București există și o adevărată criză constituțională legată de reforma pensiilor pentru magistrați. Majoritatea reprezentanților sistemului judiciar se opun acesteia și susțin că ar afecta independența sistemului. Care este părerea dumneavoastră cu privire la această problemă?

Michael McGrath, comisarul european pentru Justiție: Da, și după cum știți, acest lucru face parte și din PNRR și există o legătură între cele două. Colegii mei din Comisie și din alte servicii colaborează cu autoritățile române în această privință. Din punctul de vedere al UE, nu este vorba de izolarea magistraților. Este vorba de reforme mai ample ale sistemului de pensii, pentru a se asigura că dispozițiile sunt echilibrate și proporționale. Prin urmare, recunoaștem eforturile depuse pentru introducerea reformelor. Desigur, problema rămâne în fața instanțelor naționale și nu comentăm deciziile luate de acestea. Însă colaborăm în mod continuu cu autoritățile în ceea ce privește eforturile de introducere a reformelor. Știu că acest lucru vine într-un moment în care România se află într-un proces de consolidare fiscală semnificativă, iar acest lucru este întotdeauna dificil. Cred că solidaritatea tuturor segmentelor societății este importantă atunci când tuturor li se cere să contribuie și să facă sacrificii pentru binele public.

UE, în fața provocărilor aduse de dezinformare

Ramona Avramescu, jurnalist TVR: Ultima mea întrebare se referă la starea democrațiilor din Europa, care se confruntă cu numeroase amenințări și provocări. Iar aici, în România, am trăit probabil cea mai gravă situație, în cel mai rău mod posibil, cu alegeri anulate, iar sprijinul Comisiei a fost vital de atunci. Cum pot România și, de fapt, celelalte state membre să facă față în continuare acestor provocări? Este aceasta o bătălie pe care o pierdem împotriva dezinformării, amenințărilor hibride și așa mai departe? Pentru că uneori așa pare.

Michael McGrath, comisarul european pentru Justiție: Cred că aspectul important este că trebuie să facem față împreună acestor provocări, deoarece acestea nu țin cont de granițe, nu se opresc la nicio graniță. Cunoaștem amploarea interferenței rusești în Moldova anul trecut, de exemplu, în alegerile parlamentare. Datorită sprijinului României și al altor state membre ale Uniunii Europene, Moldova a reușit să reziste acestor eforturi extraordinare de interferență în alegerile democratice. Eu sunt responsabil de înființarea Centrului European pentru Reziliență Democratică. Acesta va fi realizat cu respectarea deplină a competențelor statelor membre și ale Comisiei, pentru că desfășurarea alegerilor este o chestiune care ține de statele membre. Dar putem face multe lucruri împreună. Putem împărtăși informații. Putem colabora mai bine și ne putem coordona eforturile. Există câteva exemple foarte bune de excelență și capacități în întreaga Uniune Europeană în ceea ce privește combaterea interferențelor străine și răspândirea dezinformării. Trebuie să recunoaștem și rolul perturbărilor digitale în acest sens. Trebuie să punem în aplicare la nivel central, la nivelul UE, legislația pe care o avem în vigoare, cum ar fi Legea privind serviciile digitale și Legea privind inteligența artificială. Beneficiem de sprijinul mass-media independente prin intermediul Legii europene privind libertatea mass-media, de exemplu. Deci putem face multe lucruri la nivel central, dar mesajul cel mai important, cred eu, este că trebuie să colaborăm, deoarece există amenințări reale, și trebuie să ne asigurăm că toate alegerile care au loc în Uniunea Europeană sunt libere și corecte și că cetățenii României și ai tuturor celorlalte state membre ale UE își pot exercita dreptul democratic de a alege pe cine doresc să îi reprezinte la nivel local, național și european. Asta este tot ceea ce încercăm să susținem la nivelul Comisiei Europene, deoarece, dacă permitem ca structura și integritatea democrației noastre să fie subminate de actori ostili, fie ei străini sau chiar interni, atunci vom avea cu toții de suferit. Așadar, pentru mine este vorba despre colaborare, iar noi, la Comisie, suntem pregătiți să sprijinim eforturile autorităților române de a contracara aceste amenințări.