Estonia și Letonia au aniversat 30 de ani de la retragerea militarilor ruși

Estonia şi Letonia au aniversat sâmbătă, prin diferite manifestări, retragerea militarilor ruşi de pe teritoriile lor, relatează dpa.

Preşedintele eston, Alar Karris, şi omologul său leton, Edgars Rinkevics, au subliniat la Tallinn și la Riga semnificaţia simbolică, politică şi legală a evenimentelor de acum trei decenii.

Dacă trupele ruseşti nu s-ar fi retras, cele două state baltice nu ar fi putut adera în 2004 la Uniunea Europeană şi la NATO, au accentuat cei doi lideri.

Președinții au făcut observaţiile la întâlniri cu unii dintre cei implicaţi în negocierile cu Rusia privind retragerea.

Conform martorilor, tratativele cu Moscova au fost dificile şi prelungite. Au intervenit şi puteri occidentale, inclusiv Germania.

S-au recunoscut rolurile importante şi clarviziunea preşedinţilor de atunci – Lennart Meri în Estonia, respectiv Guntis Ulmanis în Letonia – care au negociat cu omologul rus, Boris Elţin.

Ulmanis, care a fost şef de stat din 1991 până în 1999, a declarat că „psihologic, militar, economic, din toate punctele de vedere, acesta este unul din cele mai importante evenimente din perioada postbelică, dacă nu cel mai important, în statele baltice”.

„Nimic n-ar fi putut fi mai important. În timpul celor două mandate prezidenţiale ale mele, m-am gândit practic numai la această problemă şi am acţionat pentru reducerea influenţei Rusiei în Letonia”, a adăugat el.

Forţele armate sovietice, apoi ruseşti au fost prezente în republicile baltice – anexate prima oară de Uniunea Sovietică în 1940, în urma pactului Ribbentrop-Molotov cu Germania nazistă, şi din nou după Al Doilea Război Mondial – timp de peste o jumătate de secol.

Lituania a reuşit să scape de prezenţa lor cu un an mai devreme decât Letonia şi Estonia. 

Preluare: Agerpres, sursa foto: lrt.lt