Reuniunea Consiliului European: liderii UE au căutat soluții de atenuare a crizei energetice. Nicușor Dan: Comisia Europeană a venit cu o propunere de 30 de miliarde de euro, investiții în rețele și în interconexiuni
În plină criză a prețului petrolului, cu fluxul energiei strangulat în Strâmtoarea Ormuz, liderii europeni s-au reunit pentru a discuta despre soluții și modalități rapide de intervenție. Mecanismul de formare a prețului energiei a constituit bună parte din discuții. Nu au fost decizii majore, dar cu războiul din Ucraina și cel din Iran în desfășurare, momentul este, fără îndoială, unul istoric.
Consiliul European de primăvară a fost unul fără istorie, în sensul că liderii europeni nu au reușit să ia decizii pentru că nu au ajuns la unanimitatea care este regulă la astfel de întruniri, în aproape niciuna dintre temele pe care le-au discutat.
Nicușor Dan – președintele României: Interesele noastre sunt ca Flancul Estic al NATO, sau al Uniunii, să fie cât mai apărat, deci ca cât mai multe capabilități și posibilități de interconectare, de ajutor reciproc, să fie disponibile pentru România și pentru țările din Flancul Estic.
Comisia Europeană a propus 30 de miliarde de euro, investiții în rețele și în interconexiuni energetice.
Președintele a explicat că, la nivelul liderilor, discuţiile privind preţurile energiei vizează investiţii care să ducă la reducerea preţului energiei şi chestiuni care vizează mecanismul de formare a preţului.
„Pe chestiunile de investiţii, parte din care se reflectă în cost, parte din cost este circulaţia energiei pe reţele şi aici, din nou, în acest interval de la ultimul Consiliu până azi, Comisia Europeană a venit cu o propunere şi cu o sumă de bani, 30 de miliarde de euro, care să fie investite pe suprafaţa Europei în reţele, în optimizarea reţelelor şi în interconexiuni între ţări, astfel încât să ne apropiem tot mai mult de o piaţă europeană”, a arătat preşedintele.
Comisia Europeană, a spus el, a fost deschisă la mecanisme care să reducă preţul energiei, fie prin plafonarea preţului gazului, fie ca aceste diferenţe de preţ care sunt mari, câştigate de cei care produc energie ieftină, să fie temporar luate de stat şi duse către protecţia consumatorilor.
Nicuşor Dan a abordat şi subiectul solicitării de către zece ţări UE, printre care şi România, de revizuire a mecanismului ETS.
„O dezbatere care, cum am spus, va continua. Şi discuţia pe emisiile de carbon, pe certificatele de emisii de carbon, aşa-numitul ETS, pe de o parte, disponibilitatea ca excepţiile, zonele industriale care să fie exceptate de la necesitatea de a cumpăra certificate de emisii să fie lărgite, această sferă să fie lărgită, din nou, o disponibilitate din partea Comisiei în procesul de revizuire a acestui mecanism ETS, fie cum au propus în scrisoarea pe care am făcut-o publică azi zece ţări, iniţiatoare fiind Austria, fie Comisia să emită un număr de certificate şi astfel preţul certificatului să scadă şi componenta de emisii de carbon din preţul de energie să scadă, fie ca ţintele, perioadele, momentul în timp la care noi ne asumăm nişte ţinte de emisii de carbon să fie prelungite şi în felul acesta, din nou, valoarea certificatului să scadă. Deci, toată această discuţie pe mecanismul de preţ în energie va fi reluată la Consiliul viitor din iunie”, a explicat şeful statului.
Europa a folosit acest moment pentru a-și reitera prioritățile.
António Costa – președintele Consiliului European: Astăzi, în actualul context geopolitic, o Europă puternică este mai importantă ca niciodată. Criza actuală din Orientul Mijlociu și impactul acesteia asupra aprovizionării energetice mondiale confirmă faptul că drumul pe care trebuie să-l urmăm este cel pe care l-am ales. Asta înseamnă că trebuie să devenim mai autonomi și să ne bazăm pe propriile noastre surse de energie.
La Bruxelles s-a ajuns la un acord de a merge înspre stimularea energiei nucleare. Inclusiv țări care voiau să renunțe la centralele lor nucleare revin și solicită prelungirea funcționării acestor instalații, a subliniat președintele Nicușor Dan. La propunerea României, în textul final al concluziilor a fost inclus un paragraf despre Republica Moldova și asistența pe care Uniunea Europeană o acordă după ce râul Nistru a fost poluat, în urma unei lovituri rusești în Ucraina.
”Concluzia generală a fost că Europa trebuie să rămână concentrată pe Ucraina, deși suntem afectați de această criză de a războiului din Iran, pentru că, evident, războiul din Ucraina este strâns legat de securitatea Europei. La propunerea României, în textul final al concluziilor există un paragraf despre Republica Moldova și ajutorul pe asistența pe care Comisia o acordă în urma contaminării pe Nistru”.

