Elveția va vota asupra unui plan de limitare a populației la 10 milioane de locuitori

Poate o țară să impună o limită fixă pentru populația sa? Aceasta este întrebarea la care Elveția va răspunde duminică, când alegătorii vor merge la urne pentru a decide asupra unei propuneri de plafonare a populației la 10 milioane de persoane.

Măsura este susținută de Partidul Popular Elvețian, partidul de dreapta care o descrie drept o „inițiativă pentru sustenabilitate”, menită să reducă presiunea asupra locuințelor, serviciilor publice și mediului.

Guvernul elvețian, toate celelalte partide importante, liderii de afaceri și sindicatele au catalogat propunerea drept o „inițiativă a haosului”, argumentând că aceasta ar priva spitalele și hotelurile de personalul atât de necesar și ar afecta relațiile construite cu dificultate cu European Union, lăsând Elveția – care nu este membră UE – izolată într-o lume foarte riscantă.

Populația Elveției a crescut rapid din 2002, când era de 7,3 milioane. Acum a ajuns la 9,1 milioane, dintre care 27% sunt rezidenți străini.

Mulți alegători sunt îngrijorați de trenurile supraaglomerate, apartamentele scumpe și costurile crescânde ale sănătății.

Cele mai recente sondaje indică faptul că votul ar putea fi extrem de strâns.

Acestea sugerează că alegătorii se îndreaptă ușor către un vot negativ, cu o marjă foarte mică: 52% se opun propunerii, însă sondajele rămân împărțite, 45% declarând că sunt în favoarea ei, iar un număr semnificativ de alegători încă sunt indeciși.

Helin Genis și Nils Fiechter au multe în comun, însă opiniile lor diametral opuse privind limitarea populației elvețiene reflectă natura polarizată a acestui referendum.

Amândoi sunt tineri politicieni locali proveniți din familii de imigranți. Fiechter are 29 de ani, iar Genis 31. Părinții lui Helin provin din Turcia, în timp ce mama lui Nils este din Canada, iar el deține dublă cetățenie.

„Am pierdut controlul”, se plânge Fiechter, care reprezintă Swiss Partidul Popular Elvețian în parlamentul cantonului Berna. „Imigrația necontrolată face ca Elveția să nu mai fie Elveția”.

El consideră că problemele Elveției – inclusiv „criza locuințelor, traficul blocat, școlile suprasolicitate și serviciile sociale tensionate” – sunt un rezultat direct al imigrației.

Genis, care este membră a Partidului Social Democrat și aleasă în consiliul local din Berna, respinge aceste argumente drept încercări de a găsi țapi ispășitori.

Ea a declarat pentru BBC News: „Nu migranții stabilesc nivelul chiriilor. Nu migranții cresc primele asigurărilor de sănătate. Și nici migranții nu iau decizii politice privind locuințele, infrastructura sau investițiile sociale”.

Privirea problemelor „prin prisma migrației nu duce la soluții, ci la divizare”, adaugă ea.

Pentru alegătorii care încă nu s-au hotărât, o întrebare-cheie este cum ar funcționa exact plafonarea populației.

Impunerea unei limite stricte asupra numărului de rezidenți nu este o măsură încercată de vreo altă țară, deși China a încercat să încetinească creșterea populației prin politica – acum abandonată – a copilului unic.

Propunerea elvețiană prevede că populația nu trebuie să depășească 10 milioane înainte de 2050 și obligă guvernul să ia măsuri odată ce cifra de 9,5 milioane este atinsă.

Astfel de planuri ar putea include limitarea numărului de persoane care primesc azil în Elveția și eliminarea dreptului la reunificare familială pentru muncitorii străini.

Dacă plafonul de 10 milioane ar fi atins, acordurile internaționale semnate de Elveția – inclusiv libera circulație a persoanelor cu European Union – ar trebui denunțate.

Această perspectivă a provocat îngrijorare în cadrul asociației patronale elvețiene Economiesuisse.

Economistul-șef al organizației, Rudolf Minsch, spune că dacă moțiunea va fi adoptată, Elveția „s-ar putea confrunta cu dificultăți în relațiile cu Uniunea Europeană”.

Acest lucru se întâmplă deoarece Bruxelles-ul a avertizat de mult timp statele non-membre că nu pot selecta doar avantajele pieței unice europene și să evite angajamente precum libera circulație a persoanelor.

„UE este în continuare de departe cel mai important partener comercial al Elveției”, explică Minsch, adăugând că este „în interesul nostru să avem relații stabile și clare cu principalul nostru partener comercial”.

Angajatorii elvețieni sunt de asemenea îngrijorați de lipsa forței de muncă și de pierderea accesului la un bazin european de lucrători calificați.

Jumătate dintre angajații hotelurilor elvețiene sunt imigranți. Și spitalele sau centrele de îngrijire depind de muncitori străini.

Partidul Popular Elvețian susține că imigrația alimentează pur și simplu o cerere tot mai mare pentru paturi de spital și locuri în școli și că limitarea imigrației ar reduce presiunea.

Oponenții afirmă însă că această idee este nerealistă, subliniind că 20% din populația Elveției are acum peste 65 de ani.

Ei avertizează că este nevoie de muncitori tineri și contribuabili tineri pentru a susține și finanța nevoile unei populații îmbătrânite – iar Elveția nu produce singură suficienți astfel de lucrători.

Jon Pult, membru al parlamentului pentru social-democrați, spune că cea mai mare teamă a sa în legătură cu plafonarea populației este ca Elveția să rămână „singură în această lume instabilă și periculoasă”.

Elveția, la fel ca vecinii săi europeni, cheltuiește mai mult pentru apărare și, în ciuda neutralității sale, plănuiește legături mai strânse de apărare cu statele vecine.

Țara a fost afectată de creșterea prețurilor la combustibil atât din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, cât și a conflictului din Iran. De asemenea, produsele sale au fost lovite de tarife punitive impuse de SUA.

Pult avertizează că Elveția și-ar putea pune în pericol tratatele cu Uniunea Europeană și ar putea pierde bunăvoința Bruxelles-ului.

Fiechter respinge aceste afirmații drept tactici de speriere, spunând că este „sigur că UE nu va permite să se întâmple asta” și argumentând că acordurile cu Elveția sunt „în întregime și în interesul propriu al UE”.

Însă teama de izolare ar putea fi factorul decisiv pentru unii alegători.

Elvețienii au fost șocați când Washingtonul a impus tarife de 39% pentru bunurile elvețiene, iar un acord pentru reducerea acestora la 15% încă nu a fost finalizat.

Acum, afișele care îi îndeamnă pe alegători să respingă plafonarea populației îl arată pe președintele american Donald Trump cu un zâmbet amenințător, având în fundal siluetele lui Vladimir Putin și Xi Jinping.

„Să rupem relațiile cu Europa, tocmai acum?” întreabă sloganul afișului.

Fiechter insistă că plafonarea populației are ca scop protejarea unui mod de viață.

El a spus: „Oricine iubește Elveția, indiferent dacă are sau nu origini migrante, vrea ca ea să rămână un loc bun de trăit, sigur și prosper. Exact despre asta este această inițiativă.”

Dar Genis nu vede nimic pozitiv în ea: „Întrebarea-cheie nu este cum să excludem oamenii… ci cum să creăm suficiente locuințe accesibile, să asigurăm condiții bune de muncă și să investim într-un serviciu public puternic.

De aceea sunt convinsă că această inițiativă face mai mult rău decât bine Elveției.”