Ședință solemnă în Parlament pentru celebrarea Zilei Naționale. Klaus Iohannis: Lăsăm în urmă un an electoral încărcat. Românii, prin votul lor, au spus clar și răspicat că vor o Românie pro-europeană

Susțin alocuțiuni președintele Klaus Iohannis, șefii celor două Camere ale Parlamentului, Teodor Meleșcanu şi Marcel Ciolacu, premierul Ludovic Orban, precum și reprezentanți ai grupurilor parlamentare.

Printre invitaţii la eveniment se numără: foşti şefi de stat, Custodele Coroanei, Margareta, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, arhiepiscopii Bisericilor romano-catolice şi greco-catolice, preşedinţii Curţii Constituţionale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Academiei Române, Curţii de Conturi, Consiliului legislativ.

Sunt invitaţi să ia parte la şedinţa solemnă şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Avocatul Poporului, primarul general al Capitalei, directorii SRI, SIE, SPP şi STS, membri ai Guvernului.

Discursul susținut de Președintele României, Klaus Iohannis, la Palatul Parlamentului, în cadrul ședinței solemne comune a Senatului și Camerei Deputaților consacrată celebrării Zilei Naționale a României

– La 30 de ani de la căderea comunismului și recucerirea libertății noastre, celebrăm Ziua Națională cu gândul la generațiile care au făcut posibilă România democratică și europeană de astăzi.

– Marea Unire de la 1918 a reprezentat expresia efortului colectiv al unei națiuni de a transforma în realitate visul întregirii.

– Eroismul soldaților români, viziunea Familiei Regale, iscusința oamenilor politici, implicarea decisivă a elitelor vremii, hotărârea minorităților naționale, dar mai ales contribuția românilor simpli au condus la îndeplinirea obiectivului Unirii.

– În zbuciumatul secol trecut, Marea Unire a deschis calea reformelor, modernizării și dezvoltării, care a fost însă curmată brusc de cel de-al Doilea Război Mondial și de instalarea dictaturilor. Artizanii Unirii au sfârșit în închisorile comuniste tocmai pentru că au refuzat să-și renege credința în România liberă, independentă și suverană.

– Aducem, așadar, astăzi un cuvenit și pios omagiu tuturor înaintașilor care s-au jertfit pentru propășirea națiunii române, sporind, cu fiecare generație, prin trudă și sânge, această lucrare de glorie, astfel încât noi și copiii noștri să putem privi înainte cu deplină încredere în viitor.

– Apărând principiile de căpătâi ale națiunii noastre europene, mulți români au pierit în războaie ori în negura anilor grei de dictatură. Sunt românii care și-au dat viața pe fronturile de luptă, în teatrele de operații din întreaga lume pentru apărarea intereselor României, în închisorile comuniste sau în zilele sângeroase ale lui Decembrie 1989.

– Avem datoria de a le păstra tuturor acestor eroi memoria vie și de a ne angaja ferm că nu vom mai permite niciodată ca drepturile și libertățile individuale să fie încălcate, iar sacrificiul lor banalizat.

–  Libertatea, egalitatea și democrația, principii prevăzute în Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, s-au aflat la temelia noului stat și au reprezentat, deopotrivă, idealurile pentru care s-a murit în temnițele comuniste și în Decembrie ’89.

– Trecutul nostru este unul al contrastelor. Avem, pe de o parte, momente remarcabile, figuri emblematice, care au jucat un rol fundamental în modernizarea și transformarea României, iar, pe de altă parte, avem o moștenire grea și dureroasă, reprezentată de anii grei ai dictaturii, care au adus cu sine distrugerea democrației și a statului de drept, călcarea în picioare a demnității umane, îngrădirea drepturilor fundamentale, politici criminale, dezinformare, tortură și foarte multă suferință.

– Faptele de vitejie ale înaintașilor, hotărârea și curajul cu care au luptat pentru îndeplinirea obiectivelor naționale, jertfa de pe câmpurile de luptă, forța extraordinară cu care s-au opus regimurilor criminale ale secolului XX trebuie să ne fie modele și să ne ghideze toate acțiunile pe care le întreprindem pentru binele țării noastre.

– În schimb, atrocitățile și abuzurile petrecute în timpul regimului comunist trebuie să reprezinte o lecție deosebit de importantă, pe care să ne-o asumăm onest și din care să învățăm că democrația, libertatea și drepturile omului sunt cele mai de preț bunuri pe care le avem, pentru care trebuie să luptăm necontenit, cu toată forța de care dispunem.

–  Orice atac la adresa demnității umane și a statului de drept, necombătut eficient, poate deschide oricând calea unor abuzuri.

– Pericole există și vor exista, însă faptul că avem o societate matură și vigilentă, cetățeni cu un pronunțat simț civic, care își cunosc drepturile și care nu ezită să lupte pentru ele, reprezintă o garanție esențială pentru viitorul democratic al României.

– Cele trei decenii de la Revoluția din Decembrie ’89 au însemnat treizeci de ani de tranziție anevoioasă. Însă faptul că astăzi România este stat membru al Uniunii Europene și al NATO și are un parteneriat strategic solid cu Statele Unite ale Americii dovedește, fără echivoc, că fundația pe care am construit-o în acești ani este solidă și că avem o democrație funcțională.

– Lăsăm în urmă un an electoral încărcat. Deși ne-am confruntat cu numeroase tensiuni și conflicte, cu instrumentalizarea politică a unor teme sensibile și cu încercări de adâncire a faliilor din societate, marele câștig al acestui an este faptul că românii, prin votul lor, au spus clar și răspicat că vor o Românie pro-europeană, puternic atașată valorilor democrației și ale statului de drept, o țară prosperă, cu sisteme publice performante, cu o justiție independentă, cu o clasă politică aflată în slujba cetățenilor.

– Prin alegerile făcute la referendum, la scrutinul european și la cel prezidențial, românii au votat pentru a nu uita cine suntem și încotro vrem să ne îndreptăm. Ce legătură mai puternică cu idealurile istorice pe care le celebrăm în aceste zile decât această reconfirmare fermă a identității noastre naționale!

– Grație tuturor acestor răsunătoare victorii ale votului democratic din acest prim an al celui de-al doilea veac de existență a țării noastre, am dovedit, fără putință de tăgadă, că românii, în ciuda împrejurărilor dificile, sunt europeni autentici și împărtășesc și își asumă aceleași valori și repere ca ceilalți cetățeni ai bătrânului nostru continent.

– De la tribuna celui mai reprezentativ for al democrației, țin să transmit astăzi un gând bun și acelor români pe care viața și istoria i-au risipit în patru zări, dincolo de granițe, dar care au dovedit, prin participarea uluitoare ca număr și opțiune, că sunt parte integrantă a națiunii noastre.

– Diaspora noastră rămâne nu doar cu gândul, dar și cu fapta, puternic ancorată în viața societății românești. Acest devotament față de țară trebuie recunoscut și în mod instituțional – de exemplu, prin sporirea considerabilă a numărului reprezentanților legitimi ai românilor de peste hotare.

– Într-o Europă în care, în unele state, democrația este asaltată de lideri populiști lipsiți de simțul răspunderii, de contestarea primejdioasă a unor valori considerate până ieri inalienabile, de decizii incompatibile cu respectul datorat partenerilor și aliaților, românii au ales, fără echivoc, valorile etice și politice care i-au inspirat și pe vizionarii părinți fondatori ai Uniunii Europene.

– Noi, cei care conducem destinele națiunii noastre, avem datoria fundamentală față de cei pe care îi reprezentăm să le respectăm pe deplin aceste opțiuni, iar voința lor să fie lege pentru noi!

– Nu există decât un singur mod de a solidariza o societate, spunea Nicolae Iorga, și acela este idealul în jurul căruia trebuie strânse toate energiile și resursele.

– Avem nevoie, mai mult ca oricând, de coeziune în jurul marilor proiecte naționale, de unitate, consens, toleranță și solidaritate. Doar așa vom putea construi țara pe care ne-o dorim.

– Clasa politică și guvernanții trebuie să-și concentreze eforturile pentru a răspunde nevoilor societății, iar parteneriatul cu cetățenii să fie unul onest și credibil.

– România trebuie să devină țara în care cei plecați să-și dorească să revină, iar românii de aici să dispună de toate resursele necesare pentru împlinirea aspirațiilor.

– Reformarea marilor sisteme publice, modernizarea administrației publice, întărirea instituțiilor statului și redarea încrederii cetățenilor în acestea, valorificarea energiilor creative ale românilor, protejarea identității naționale, a patrimoniului și a resurselor, asigurarea stabilității economice și dezvoltarea durabilă, promovarea valorilor democratice sunt doar câteva dintre obiectivele pe care trebuie să le ducem la îndeplinire.

– Nu va fi ușor, dar am învățat, din trecutul nostru, că orice proiect de anvergură necesită multă muncă, seriozitate și profesionalism. Rezultatele însă sunt remarcabile atunci când românii își doresc și susțin toate aceste cauze nobile.

-Mă onorează și mă responsabilizează, în același timp, să fiu parte a proiectului de reconstrucție a României. Sunt încrezător în capacitatea noastră, ca națiune, de a face lucrurile să funcționeze, astfel încât România să fie în consonanță cu valorile și principiile în care credem.

– Noi suntem artizanii României viitoare și de acțiunile noastre depind modernizarea și dezvoltarea pe care le așteptăm de atât de mult timp.

– Împreună, să facem România normală, țara puternică pe care au visat-o înaintașii, societatea democratică la care au sperat cei care și-au dat viața pentru libertate în urmă cu 30 de ani, o singură țară, prosperă, a tuturor, așa cum și-o doresc tinerii noștri!

Președintele Senatului României, Teodor Meleșcanu: Trebuie să acționăm cu responsabilitate politică în faptele noastre

Președintele Senatului Teodor Meleșcanu a afirmat că e nevoie de crearea unui consens în societate, pentru dezvoltarea României, „indiferent de politici, partide, guverne” și de responsabilitate în fapte.

„Ziua de 1 decembrie ne arată încă o dată că idealurile comune și aspirațiile sincere de unitate și solidaritate își dovedesc trăinicia de-a lungul timpului, în fața oricăror adversități și obstacole. Dar această zi nu este doar despre trecut, ci deopotrivă, este și despre prezent și viitorul nostru, ca o națiune puternică pe harta lumii. A venit momentul să privim prezentul cu încrederea că puterile noastre pot determina, la rândul lor, un destin măreț pentru România”, a declarat Teodor Meleșcanu, luni, în plenul ședinţei solemne comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului consacrată celebrării Zilei Naţionale a României.

Acesta consideră că e nevoie de responsabilitate politică în acțiunile politicienilor, deoarece marile crize au fost depășite de-a lungul timpului doar prin unitate.

„De aceea, trebuie să acționăm cu responsabilitate politică în faptele noastre, în actele noastre și să dovedim, în fiecare zi, indiferent de oameni politici, partide, guverne, că doar împreună, prin crearea unui consens în societate, putem dezvolta România. Aceeași conștiință națională într-un ideal comun poate fi remarcată și acum 30 de ani, când în fața tiraniei, cu toții am dus în genunchi regimul comunist, în primul rând, contribuția revoluționarilor(,…) Și în ultimii ani, în fața crizelor economice și politice, doar uniți am putut lua deciziile cele mai bune”, a completat Meleșecanu.

Șeful Senatuluia a adăugat că este încântat de faptul că cetățenii se implică în mod activ în viața societății.

„Nu pot decât să mă bucur când văd că cetățenii sunt din ce în ce mai implicați și activi în viața societății. Privind spre viitor, să ne încredem în moștenirea lăsată de Marea Unire, ca o ancoră către noi idealuri comune, ale unei societăți românești prospere, într-o Europă, de această dată, unită și caracetrizată de pace, stabilitate și securitate”, a conchis Teodor Meleșcanu.

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu: Vă invit pe toţi cei prezenţi astăzi aici să reaprindem sentimentul pierdut al unităţii şi al unui viitor mai bun

Ziua Naţională trebuie să fie în primul rând un moment al unităţii şi este nevoie de un proiect naţional pentru a face lucruri semnificative pentru România, a declarat, luni, preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu la şedinţa solemnă a Parlamentului. „Istoria este mai mult decât mărturia trecutului, fără istorie nu am ştii cine suntem sau încotro vrem să ne îndreptăm. Istoria ne influenţează prezentul şi ne inspiră să construim viitorul. De aceea, Ziua Naţională este unul dintre acele momente în care putem vorbi deschis despre modul în care trebuie folosită experienţa înaintaşilor noştri pentru a aduce această naţiune mai departe, iar prima lecţie care îmi vine în minte când mă gândesc la Marea Unire de la 1918 este că aceasta a fost posibilă pentru că toţi românii au fost capabili să se unească în spatele unui proiect naţional, să creadă cu toată fiinţa în el şi să îl ducă la îndeplinire cu multă încredere şi voinţă. Acesta este motivul pentru care Ziua Naţională ar trebui să fie în primul rând un moment al unităţii, dar unitatea nu trebuie invocată numai acum şi nicidecum festivistă”, a afirmat Ciolacu.

El a arătat că „unitatea este deja în ADN-ul societăţii” româneşti.

„Unitatea a fost întotdeauna acolo, este parte din identitatea noastră naţională, trebuie doar să o regăsim pentru că numai aşa putem să ne îndreptăm către viitorul pe care îi înaintaşii noştri de la 1918 l-au visat pentru ţara lor”, a adăugat Ciolacu. Preşedintele Camerei Deputaţilor a mai spus că societatea românească pare „mai fracturată ca oricând”.

„Din păcate, la mai bine de 100 de ani de la Marea Unire prea puţini dintre noi se mai gândesc la unitatea noastră, pentru unii unitatea nu îşi mai găseşte locul în realitate. Se vorbeşte mai des ca oricând de război şi de lucruri care ne despart. Toate acestea fac ca societatea românească după mai bine de 100 de ani să pară mai fracturată ca oricând. Ne uităm în jur şi vedem cum grupuri întregi sunt pe cont propriu, preferând confortul propriilor noastre bule sociale, închidem ermetic, dăm like unii altora şi nouă, astfel încât să fim fericiţi că suntem validaţi. Nu mai vedem nimic în rest, doar multă neîncredere faţă de ceilalţi pe care nu îi înţelegem şi de aceea îi respingem pentru tot ceea ce reprezintă, toate ideile pe care le au sau convingerile politice”, a menţionat Marcel Ciolacu.

Acesta a subliniat că milioane de români au plecat peste hotare şi este nevoie de un proiect naţional.

„Din păcate, toată această radicalizare ne-a măcinat încrederea în noi ca popor. Mulţi şi-au pierdut speranţa şi au ales să plece peste hotare. Milioane de români pe care încă nu reuşim să îi convingem să se întoarcă acasă. Sigur, avem foarte multe excepţii care încă trezesc în noi mândria de a fi români. Dar excepţiile nu fac o naţiune. Doar noi toţi, împreună. De aceea, vă spun: avem nevoie urgent de un proiect naţional în care să credem. Putem învinge această frână mentală de la nivelul societăţii, doar dacă ne vom da mâna din nou şi să începem cu toţii să construim ceva semnificativ pentru România”, a mai spus Ciolacu. El a pledat pentru renunţarea la ambiţii şi disensiuni şi reaprinderea „sentimentului pierdut al unităţii”.

„Eu vă invit pe toţi cei prezenţi astăzi aici să reaprindem sentimentul pierdut al unităţii şi al unui viitor mai bun pentru ţara noastră. Acesta este sentimentul cu care au murit în suflet eroii de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. Acesta este sentimentul tuturor celor care au luptat pentru a înfăptui România Mare. O Românie pe care am moştenit-o şi pe care trebuie să o ducem mai departe. Să lăsăm deoparte ambiţiile şi disensiunile şi să aducem mai repede viitorul pe care românii îl aşteaptă. Atât cei din ţară, cât şi cei care au fost nevoiţi să plece. Unitatea nu trebuie invocată o dată pe an într-un cadru festiv. Trebuie să trăim cu ea. Pentru că este un sentiment sănătos dat de istoria noastră. Un sentiment care să ne ducă acolo unde ne este locul. Vă invit să începem acest drum de aici”, a adăugat preşedintele Camerei Deputaţilor.

Premierul Victor Orban:  Să dedicăm un gând de recunoştinţă şi pietate celor care în urmă cu 100 de ani au trecut peste orice diferenţă politică sau personală şi au ales unitatea ca destin al României

Premierul Ludovic Orban a declarat lui, în plenul Parlamentului, la şedinţa solemnă dedicată Zilei Naţionale, că 1 Decembrie este ziua în care este dedicat un gând de recunoştinţă şi pietate celor care în urmă cu 100 de ani au trecut peste orice diferenţă politică sau personală şi au ales unitatea ca destin al României.

„Este o reală onoare ca reprezentant al Guvernului României, învestit de curând, în data de 4 noiembrie, să vorbesc în fața dumneavoastră și a concetăţenilor noștri despre importanţa istorică, dar și actuală a zilei de 1 Decembrie – Ziua Naţională a României. Această zi este, fără îndoială, pentru orice român ziua în care ne dorim să uităm vacarmul obişnuit al vieţii cotidiene, mai ales al vieţii politice, şi să dedicăm un gând de recunoştinţă şi pietate celor care în urmă cu 100 de ani au trecut peste orice diferenţă politică sau personală şi au ales unitatea ca destin al României”, a spus Orban.

El a adăugat că 1 Decembrie este ziua în care românii sărbătoresc curajul celor care au luptat şi s-au sacrificat în Marele Război pentru reîntregirea României, dar şi în anii dificili care au urmat pentru a apăra această unire.

„Sărbătorim, de asemenea, curajul cetăţenesc al celor care, întruniţi în organizaţii şi adunări publice, au afirmat fără ezitare voinţa de a face un stat românesc unic, unitar şi democratic. 1 Decembrie, ziua Proclamaţiei de la Alba Iulia, este un simbol al tuturor acestor eforturi, al luptei care s-a dat şi înainte şi după aceea în vechiul regat şi în toate provinciile româneşti pentru un ideal care se născuse demult în minţile patrioţilor români ca un drept şi ca singura cale posibilă pentru afirmarea naţiunii noastre moderne. Ca oameni politici trebuie să vedem în Ziua Naţională şi alte sensuri care ne aduc din trecut lecţii preţioase pentru prezent şi viitor. Unirea proclamată în 1918 a avut nevoie în anii următori de un alt fel de luptă politică şi diplomatică pentru a obţine recunoaşterea internaţională şi pentru a face voinţa românilor respectată prin tratatele de pace”, a afirmat prim-ministrul.