Dronele fac curat pe Everest, groapa de gunoi aflată la cea mai mare altitudine

Versanţii Everestului sunt atât de poluaţi încât uneori sunt descrişi drept groapa de gunoi aflată la cea mai mare altitudine. Pentru a curăţa tonele de deşeuri abandonate în fiecare an pe Everest, alpiniştii şi ghizii sunt în prezent ajutaţi de două drone, relatează marţi AFP.

Doze, butelii de oxigen goale, sticle de plastic şi echipament de alpinism împânzesc traseele ce duc spre ‘acoperişul lumii’, al cărui vârf, situat la 8.849 de metri deasupra nivelului mării, atrage un număr tot mai mare de alpinişti.

Lansate de la Baza 1 (6.065 de metri), două drone de mare capacitate au fost desfăşurate în timpul celui mai recent sezon de ascensiuni (aprilie-iunie) pentru a ajuta la colectarea deşeurilor lăsate în urmă. Acestea au recuperat aproape 300 de kilograme de deşeuri.

Până acum, ‘singurele opţiuni erau elicopterele şi forţa de muncă umană’, a explicat Raj Bikram Maharjan de la compania nepaleză Airlift Technology, aflată la originea acestei iniţiative.

‘Aşa că am găsit o soluţie cu aceste drone capabile să transporte încărcături grele’, a continuat el.

După un experiment iniţial reuşit anul trecut pe Everest, sistemul a fost testat pe vârful vecin Ama Dablam (6.812 metri), permiţând îndepărtarea a 641 de kilograme de deşeuri pe calea aerului.

‘Aceasta este o modalitate revoluţionară de a face regiunea mai curată şi mai sigură’, a declarat Tashi Lhamu Sherpa, vicepreşedintele municipalităţii rurale Khumbu Pasang Lhamu, care emite permise pentru regiunea Everest.

Utilizarea dronelor este mai eficientă, mai economică şi mai sigură decât alte metode, a subliniat Tshering Sherpa, care conduce Comitetul pentru Controlul Poluării în Sagarmatha, un ONG dedicat protejării fragilului ecosistem himalayan.

‘În doar zece minute, o dronă poate să transporte cât zece persoane în şase ore’, a explicat el pentru AFP.

Aceste drone puternice – care costă în jur de 20.000 de dolari (17.000 de euro) fiecare – au fost furnizate gratuit de un producător cu sediul în China pentru a sprijini operaţiunile de curăţare şi pentru a-şi promova marca.

 Costul funcţionării lor este acoperit de autorităţile locale nepaleze.

Aceste dispozitive controlate de la distanţă acţionează şi ca şerpaşi, pentru a transporta echipament de alpinism – butelii de oxigen, scări şi corzi – şi limitează ascensiunile periculoase, în special prin faimoasa şi periculoasa cascadă a gheţarului Khumbu, de la începutul ascensiunii spre Everest.

Ghizii şi şerpaşii îşi pot conduce în prezent clienţii fără a fi îngreunaţi de echipamente grele.

Tot echipamentul ‘este transportat de drone’, spus Nima Rinji Sherpa, adăugând că ‘acest lucru economiseşte timp şi energie’.

Anul trecut, el a devenit cea mai tânără persoană care a escaladat toate cele 14 vârfuri ale lumii de peste 8.000 de metri, după ce a cucerit şi muntele Shishapangma din China.

Luna viitoare, Airlift Technology va testa dronele pe Manaslu (8.163 de metri), al optulea cel mai înalt vârf de pe planetă.

‘Dronele nu sunt utile doar pe timp de război’, a declarat cu ironie CEO-ul companiei. ‘Ele pot salva vieţi şi pot proteja mediul înconjurător’, a insistat Raj Bikram Maharjan. ‘Atât în ceea ce priveşte clima, cât şi ajutorul umanitar, această tehnologie va schimba regulile jocului’, a adăugat el.