Donald Trump, despre tratatul de neproliferare nucleară New START: Dacă expiră, expiră

Preşedintele american Donald Trump a declarat că va lăsa să expire ultimul tratat de control al armelor strategice între SUA şi Rusia, fără să accepte oferta Moscovei de a prelungi în mod voluntar limitele impuse desfăşurării celor mai puternice arme nucleare din lume, a relatat joi Reuters.

‘Dacă expiră, expiră’, a declarat Trump despre tratatul New START din 2010 într-un interviu acordat miercuri ziarului New York Times. ‘Vom încheia pur şi simplu un acord mai bun’.

Susţinătorii controlului armamentului se tem că cele două mari puteri nucleare ale lumii vor începe să desfăşoare focoase strategice peste limitele pactului după expirarea acestuia pe 5 februarie, accelerând erodarea regimului global de control al armamentului.

‘Există mulţi susţinători în administraţia Trump … care doresc exact acest lucru’, a declarat Thomas Countryman, fost înalt funcţionar al Departamentului de Stat în domeniul controlului armamentului, care prezidează în prezent consiliul de administraţie al Arms Control Association.

Întrebat dacă preşedintele american va accepta oferta făcută în septembrie de liderul rus Vladimir Putin ca părţile să menţină în mod voluntar limitele desfăşurării armelor nucleare strategice după expirarea New START, un purtător de cuvânt al Casei Albe a trimis Reuters la comentariile lui Trump.

Donald Trump declarase în iulie că ar dori să menţină limitele stabilite în tratat după expirarea acestuia.

Acordul între SUA şi Rusia limitează la un maximum de 1.550 numărul ogivelor amplasate pe 700 de vectori de lansare: rachete, bombardiere şi submarine.

New START nu poate fi prelungit. Conform textului, acesta permitea o singură prelungire, iar Putin şi fostul preşedinte american Joe Biden au convenit să-l prelungească cu cinci ani în 2021.

Trump a declarat pentru New York Times că China – care are cea mai rapidă creştere a forţei nucleare strategice din lume – ar trebui inclusă într-un tratat care să înlocuiască New START.

 Beijingul, considerat de SUA principalul său rival global, a respins această propunere încă de când Trump a promovat-o în prima sa administraţie, afirmând că forţele nucleare ruseşti şi americane sunt mult superioare arsenalului său.

  ‘Probabil, ar trebui să implicăm şi alţi câţiva actori’, a adăugat Donald Trump.

Ambasada Chinei la Washington a declarat că nu ar fi ‘nici rezonabil, nici realist’ să se solicite Chinei să participe la negocierile de dezarmare nucleară cu SUA şi Rusia.

‘China îşi menţine întotdeauna forţa nucleară la nivelul minim cerut de securitatea naţională şi nu se implică niciodată într-o cursă a înarmărilor cu nimeni’, a declarat purtătorul de cuvânt al ambasadei chineze Liu Pengyu.

China ar fi desfăşurat probabil peste 100 de rachete balistice intercontinentale în cele trei noi câmpuri de silozuri ale sale şi nu ar fi dispusă să se angajeze în discuţii privind controlul armelor, se afirmă într-un raport al Pentagonului publicat luna trecută.

New START a fost supus unor presiuni intense de când Moscova a anunţat în februarie 2023 că îşi suspendă participarea la procedurile de verificare a respectării prevederilor pactului, invocând sprijinul SUA pentru Ucraina în lupta acesteia împotriva ofensivei ruse.

SUA i-au urmat exemplul în iunie, suspendându-şi participarea la inspecţii şi schimburi de date, deşi ambele părţi continuă să respecte limitele pactului.

Şeful diplomaţiei franceze Jean-Noel Barrot a avertizat vineri asupra riscului de proliferare nucleară din cauza erodării cadrului juridic privind controlul armelor şi a expirării New START, potrivit AFP.
New START este ultimul tratat bilateral de control al armelor nucleare dintre Statele Unite şi Rusia. Acesta expiră pe 5 februarie, iar conferinţa de revizuire a Tratatului privind neproliferarea armelor nucleare (TNP), piatra de temelie a întregii arhitecturi de securitate nucleară, programată pentru aprilie la New York, riscă să se încheie cu un eşec diplomatic, potrivit experţilor.

‘Unele puteri nucleare nu mai recurg doar la logica defensivă a descurajării, ci o folosesc ca pe o asigurare pentru agresiunile lor coloniale’, a afirmat ministrul francez de externe la Conferinţa anuală a ambasadorilor la Paris.

 Europa are tot dreptul să reacţioneze în faţa SUA într-un moment în care face propuneri inacceptabile, a spus Barrot, afirmaţiile sale intervenind pe fondul frustrării crescânde a unora dintre aliaţii Washingtonului faţă de modul în care politicile externe şi comerciale ‘America First’ ale preşedintelui Donald Trump afectează relaţii şi alianţe tradiţionale.

‘În doar câteva luni, noua administraţie americană a decis să regândească legăturile care ne unesc. Este dreptul său. Şi este dreptul nostru să spunem ‘nu’ unui aliat, oricât de istoric ar fi acesta, atunci când propunerea sa este inacceptabilă’, a declarat Jean-Noel Barrot, citat de Reuters.

Dorinţa lui Trump de a anexa Groenlanda, teritoriu autonom danez bogat în minerale, despre care spune că este necesar pentru securitatea naţională a SUA, este cea mai recentă poziţie care îi alarmează pe europeni, iar aceştia se grăbesc să evalueze cum să răspundă ameninţării.

Barrot a părut să prezinte Statele Unite ca pe o ameninţare la fel de mare ca Rusia preşedintelui Vladimir Putin, ale cărei forţe au invadat Ucraina, afirmând că Europa este atacată din exterior de ‘adversari’ care încearcă să-i destrame legăturile istorice.

‘Ei visează să exploateze din nou diviziunile noastre, aşa cum au făcut-o de secole. Deja încep să testeze puterea Uniunii noastre prin ameninţări şi coerciţie, după cum o demonstrează incursiunile teritoriale pe flancul nostru estic, şantajul comercial şi revendicările asupra Groenlandei, care nu este de vânzare’, a spus el.

Declaraţiile ministrului francez intervin la două zile după ce preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a vorbit într-o alocuţiune neobişnuit de dură despre o ‘prăbuşire a valorilor de către cel mai important partener al nostru, SUA’ şi a spus că lumea riscă să fie transformată într-un ‘bârlog de tâlhari, unde cei mai lipsiţi de scrupule iau ce vor’.

Având în vedere că alegerile prezidenţiale vor avea loc în mai puţin de 18 luni în Franţa, Barrot a criticat eforturile de a susţine ‘forţele politice care vor să întoarcă spatele moştenirii europene’ – o referire clară la sprijinul SUA pentru partidele de extremă dreapta din Europa.

Barrot a criticat, de asemenea, sancţiunile americane impuse activiştilor europeni anti-dezinformare şi foştilor oficiali ai Uniunii Europene, inclusiv fostului comisar Thierry Breton, din cauza a ceea ce Washingtonul numeşte încercări de a cenzura platformele de socializare americane.

‘Acestea sunt… în realitate o provocare la adresa capacităţii noastre de a ne alege propriile reguli în cadrul propriilor graniţe’, a spus el, adăugând că Franţa va rezista unei astfel de presiuni.