DNA despre modificarea propusă de M. Justiției privind abuzul în serviciu: Ar avea ca efect dezincriminarea unor categorii largi de fapte

2 iulie 2018, 15:32

DNA arată că, potrivit propunerii Ministerului Justiției, infracțiunea de abuz în serviciu ar urma să fie definită ca „fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de urgență sau ordonanță de guvern, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul al II-lea inclusiv, un folos patrimonial și prin aceasta cauzează o pagubă, certă și efectivă, mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani sau cu amendă„.

În prezent, infracțiunea de abuz în serviciu este definită drept „fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos (adică îndeplinește prin încălcarea legii – conf. Deciziei 405/2016 a CCR) și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

Potrivit unei prime concluzii a DNA, „impunerea condiției ca fapta să fie săvârșită în scopul obținerii unui folos de către funcționarul public sau de o persoană apropiată acestuia restrânge extrem de mult domeniul de aplicare a infracțiunii„.

Procurorii aduc ca exemplu dosarele de anul trecut, în care au fost trimiși în judecată inculpați pentru săvârșirea a 215 infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice.”Din analiza preliminară a acestor cauze, realizată până în acest moment, nu a fost identificat niciun dosar în care autorul să fi urmărit obținerea unui folos personal, astfel încât includerea condiției suplimentare ar putea avea ca efect dispunerea de soluții de achitare în toate dosarele cu care a fost sesizată instanța pentru săvârșirea acestei infracțiuni, inclusiv în situațiile unde s-au dispus deja condamnări definitive. Similar, vor fi adoptate soluții de clasare în dosarele aflate pe rolul organelor de urmărire penală având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu”.

Astfel, precizează DNA, „indiferent de gravitatea încălcării legii sau de cuantumul prejudiciului, faptele funcționarilor publici nu vor mai atrage răspunderea penală„.

„Spre exemplu, fapta funcționarului public care atribuie în mod nelegal unui prieten sau unui coleg de partid un contract de achiziție publică supraevaluat ori dispune restituirea nelegală a unui imobil nu va mai fi incriminată, chiar dacă funcționarul acționează cu intenția de a încălca legea și chiar dacă aceste fapte pot produce consecințe de zeci sau sute de milioane de euro bugetului, așa cum există numeroase exemple în practica judiciară”, atrag atenția procurorii.

O a doua concluzie prezentată în punctul de vedere:Cerința ca prejudiciul să fi fost constatat în mod definitiv prin act al organului competent restrânge și mai mult sfera potențială de aplicare a infracțiunii și încalcă mai multe prevederi constituționale”.

Potrivit procurorilor, „se creează premisele ca efectuarea actului de justiție să poată fi împiedicată de către persoane din afara sistemului judiciar”.

Exemplul dat în acest caz: „dacă organul de urmărire penală este sesizat că un ministru a săvârșit o faptă de abuz în serviciu, trimiterea în judecată ar fi condiționată de existența unui act constatator al prejudiciului întocmit de un organ care se poate afla în subordinea sau sub influența acestui ministru”. Or, „singurul organ competent să constate elemente de fapt care intră în conținutul unei infracțiuni este instanța de judecată„.

„Prevederea este contrară dispozițiilor art. 124 alin. 3 din Constituție, care prevăd că judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Dacă legea sancționează o anumită fapta, decizia judecătorului nu poate depinde de manifestarea de voință a unui organ administrativ. De asemenea, textul propus nu respectă cerințele constituționale de previzibilitate a legii, în condițiile în care nu indică organele care ar avea competența să constate existența prejudiciilor”, se adaugă în documentul postat de Direcția Națională Anticorupție.

A treia concluzie: „Reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute pentru infracțiune va avea ca efect reducerea semnificativă a termenelor de prescripție a răspunderii penale, de la 8 ani la 5 ani„.

„În condițiile în care aceste fapte sunt în mod uzual descoperite la mult timp după săvârșirea lor, de obicei după schimbarea conducerii instituțiilor publice, iar probatoriul administrat pentru dovedirea infracțiunii de abuz în serviciu este deosebit de complex, vor exista numeroase situații în care tragerea la răspundere penală va fi împiedicată ca urmare a intervenirii prescripției, atât în cauze aflate în curs de urmărire penală, cât și pe rolul instanțelor, urmând să se înregistreze numeroase soluții de clasare și încetare a procesului penal”, subliniază procurorii anticorupție.

Evaluarea lor a fost transmisă astăzi și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite

Cele mai citite pe aceeași temă