Directoarea pentru ţările UE la Banca Mondială, Gallina Vincelette: Banca Mondială recomandă creșterea eficienței și echității politicii fiscale din România

Gallina Vincelette a subliniat, totodată, că succesul eforturilor autorităţilor din România de reducere în continuare a deficitului fiscal va depinde de succesul stimulării colectării impozitelor şi de o mai mare eficienţă în privinţa cheltuielilor publice.

În ceea ce priveşte pensiile, Gallina Vincelette a menţionat că Banca Mondială oferă asistenţă tehnică pentru reforma pensiilor speciale, evaluând impactul opţiunilor de reformă. Printre recomandări se numără impozitarea diferenţiată a pensiilor speciale mari, sau propunerea de a se înfiinţa un fond de asigurări sociale pentru militari.

Oficialul Băncii Mondiale a mai vorbit în interviu şi despre estimările băncii legate de evoluţia economiei româneşti, despre plafonarea preţurilor la energie sau facilităţile acordate în IT, agricultură şi construcţii, dar şi despre programul pe care îl derulează privind integrarea în comunitate a persoanelor cu dizabilităţi şi facilitarea integrării pe termen lung a refugiaţilor din Ucraina.

CITEȘTE și Premierul Marcel Ciolacu: Ne bazăm pe sprijinul Băncii Mondiale pentru susținerea proiectelor majore de investiții și pentru finalizarea marilor reforme. Sunt vizate reforma pensiilor, a salarizării bugetare, investițiile în căile de legătură cu Ucraina

– Care este opinia dumneavoastră cu privire la evoluţia economiei româneşti şi care sunt estimările BM pentru creşterea economică din România?

Gallina Vincelette: România a înregistrat o creştere economică robustă înainte de pandemie, cu o medie de peste 3% pe an în perioada 2010-2019, unul dintre cele mai rapide ritmuri din Uniunea Europeană, şi a sprijinit îmbunătăţiri considerabile ale venitului pe cap de locuitor. În ciuda impactului marilor şocuri economice globale din ultimii ani, ţara a dat dovadă de o rezistenţă remarcabilă, aşa cum se subliniază în Actualizarea din 2023 a diagnosticului sistematic de ţară al Băncii Mondiale pentru România. Cu toate acestea, această rezilienţă se diminuează odată cu o slăbire mai amplă a economiilor europene şi mondiale, pe fondul unor condiţii de finanţare mai stricte, al unei inflaţii persistente şi al efectelor continue ale invaziei Rusiei în Ucraina.

Creşterea înregistrată în România este de aşteptat să scadă de la 4,7% în 2022, la 2,6% în 2023. Deşi se aşteaptă ca rata de creştere economică din acest an să rămână sub potenţialul său, economia ar trebui să ia avânt pe termen mediu, deoarece relaxarea inflaţiei permite o creştere a salariilor reale, redresarea cererii globale stimulează creşterea exporturilor, iar fondurile considerabile ale UE sprijină reformele esenţiale şi cresc investiţiile.

– Ţinta Guvernului României pentru acest an este reducerea deficitului la 4,4% din PIB. Credeţi că această ţintă este realizabilă?

Gallina Vincelette: Mediul economic global turbulent a determinat guvernele din întreaga lume să intensifice sprijinul acordat populaţiei şi firmelor, încetinind eforturile de consolidare fiscală în UE, inclusiv în România, după cum se arată în Raportul economic periodic al UE publicat recent de Banca Mondială. Guvernul României a prezentat reforme care vizează reducerea deficitului bugetar şi limitarea dezechilibrelor macroeconomice, avansând în acelaşi timp reforme structurale esenţiale. Succesul eforturilor de reducere în continuare a deficitului fiscal în 2023 şi ulterior va depinde de succesul stimulării colectării impozitelor şi de creşterea eficienţei cheltuielilor publice. O reducere etapizată a sprijinului fiscal fără destinaţie precisă va sprijini şi mai mult reducerea deficitului.

– În primele cinci luni ale anului, veniturile au fost semnificativ sub nivelul aşteptat de Guvernul român. În opinia dumneavoastră, ce măsuri sunt necesare pentru a îmbunătăţi colectarea veniturilor?

Gallina Vincelette: Banca Mondială recomandă creşterea eficienţei şi echităţii politicii fiscale din România, ceea ce va duce la creşterea veniturilor fără a compromite creşterea economică. Acest lucru poate fi realizat prin mai multe măsuri, printre care: reformarea impozitării veniturilor din muncă, pentru a creşte echitatea şi a îmbunătăţi stimulentele de muncă pentru lucrătorii cu venituri mici; reformarea impozitării energiei pentru a stabili mai eficient preţul emisiilor de carbon şi a asigura o mai mare neutralitate între tipurile de combustibil; extinderea bazei TVA. O gamă mai largă de reforme ale politicii fiscale a fost propusă de Banca Mondială în analiza sa privind îmbunătăţirea cadrului fiscal din România.

Succesul acestor eforturi va depinde şi de modernizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), care este esenţială şi care ar trebui să ofere un impuls substanţial şi vizibil pentru venituri, mai ales având în vedere că România are una dintre cele mai mici încasări de venituri fiscale din UE. Modernizarea ANAF, în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), va sprijini aceste eforturi prin digitalizarea agenţiei pentru a consolida colectarea şi respectarea obligaţiilor fiscale, precum şi pentru a îmbunătăţi gestionarea riscurilor şi a facilita accesibilitatea serviciilor online pentru contribuabili. Dovezile arată că digitalizarea în sine este o condiţie necesară, dar nu suficientă pentru îmbunătăţirea performanţei şi subliniază necesitatea de a actualiza competenţele personalului agenţiilor de administrare fiscală.

– Ce alte măsuri ar putea contribui la reducerea deficitului?

Gallina Vincelette: Eforturile Guvernului român de a reduce deficitul bugetar prin îmbunătăţirea colectării veniturilor ar trebui să fie completate cu măsuri care să consolideze sustenabilitatea fiscală pe partea de cheltuieli, în special având în vedere presiunile asupra cheltuielilor din partea cheltuielilor cu salariile şi pensiile publice, care sunt principalele contribuţii la deficitul bugetar structural din România.

Reformele privind pensiile şi salariile din sectorul public ar trebui să fie completate în continuare prin eliminarea scutirilor pe partea de venituri, aşa cum se sugerează în analiza Băncii Mondiale. Îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice ar permite Guvernului să realizeze o mai bună corelare între resurse şi rezultate şi să sprijine creşterea economică, menţinând în acelaşi timp un nivel sustenabil al cheltuielilor.

De asemenea, Guvernul se angajează în introducerea treptată a bugetării bazate pe programe. Banca Mondială oferă asistenţă tehnică în sprijinul acestei reforme pentru a consolida capacitatea la nivelul centrului Guvernului, în contextul PNRR.

– Care sunt recomandările dumneavoastră pentru Guvernul României pe termen scurt şi mediu?

Gallina Vincelette: În pofida unor îmbunătăţiri notabile, România se confruntă cu mai multe obstacole majore care îi îngreunează calea către o creştere mai echitabilă şi mai durabilă, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere al mediului. Actualizarea din 2023 a Diagnosticului Sistematic de Ţară (SCD) al Băncii Mondiale pentru România propune şase rezultate la nivel înalt care, dacă sunt realizate în următorii 5-10 ani, pot accelera dezvoltarea României. Acestea sunt: un mediu instituţional şi economic previzibil pentru cetăţeni şi întreprinderi; acces egal la servicii publice de înaltă calitate, la nivel central şi local; rezultate mai bune pentru toţi în domeniul sănătăţii şi al educaţiei; condiţii favorabile creşterii numărului şi calităţii locurilor de muncă în sectorul privat; atenuarea schimbărilor climatice, pentru ca activitatea economică să fie sustenabilă în raport cu mediul; rezilienţă la şocuri şi adaptare la schimbările climatice, în special pentru gospodăriile vulnerabile.

– Ce părere aveţi despre facilităţile fiscale care se acordă lucrătorilor din anumite sectoare, cum ar fi agricultura, construcţiile, IT?

Gallina Vincelette: Există oportunităţi semnificative pentru creşterea veniturilor fiscale, sporind în acelaşi timp atât eficienţa, cât şi echitatea sistemului fiscal. Regimurile fiscale preferenţiale şi scutirile extinse pentru diferite categorii de muncă, combinate cu o capacitate redusă a administraţiei fiscale de a colecta veniturile fiscale, diminuează baza de impozitare şi introduc distorsiuni, care afectează negativ colectarea veniturilor şi echitatea sistemului fiscal. Eforturile potenţiale care ar putea aborda astfel de probleme în România sunt discutate în analiza Băncii Mondiale privind îmbunătăţirea cadrului fiscal al ţării. (…)

– Există pericolul ca România să piardă o parte din fondurile europene dacă nu îndeplineşte un jalon din PNRR privind sistemul de pensii. Banca Mondială a oferit României asistenţă tehnică în acest domeniu. Care au fost principalele recomandări ale BM în acest sens?

Gallina Vincelette: Banca Mondială oferă asistenţă tehnică pentru reforma pensiilor speciale, evaluând impactul opţiunilor de reformă. Aceste analize de specialitate sunt folosite pentru a informa deciziile Guvernului României cu privire la reforma pensiilor speciale. Printre aceste recomandări se numără impozitarea diferenţiată a pensiilor speciale mari, pe care Guvernul a luat-o în considerare, precum şi alte măsuri, cum ar fi propunerea de a înfiinţa un fond de asigurări sociale pentru militari.

Per ansamblu, modificările propuse au ca scop reducerea inechităţilor dintre pensiile speciale şi cele generale, prin revizuirea formulelor de calcul şi prin faptul că anumite categorii de beneficiari devin neeligible, precum şi prin modificarea condiţiilor de eligibilitate pentru alte categorii.

Un alt aspect al reformei este că vor fi reduse şi cheltuielile cu pensiile speciale. Acest lucru oferă spaţiu fiscal suplimentar pentru reforma pensiilor generale, care vizează reducerea inechităţilor din sistemul general de pensii, menţinând în acelaşi timp sustenabilitatea fiscală şi socială a acestuia.

Interviul integral, pe AGERPRES.ro