Dilemă guvernamentală | Deficit sau carburanţi mai ieftini

Românii nu vor vedea prea curând prețuri mai mici la pompă. Benzinarii susțin că guvernul putea să intervină direct asupra tarifelor, dacă ar fi redus TVA, sau a accizelor. Doar că, la Palatul Victoria, calculele sunt mult mai complicate şi ar presupune sacrificarea deficitului asumat de România in 2026.

În Europa, reacțiile diferă. Unele state reduc taxe, altele folosesc rezerve strategice sau acordă subvenții temporare. Problema este la nivel global. Dacă oferta de petrol scade, iar consumul rămâne ridicat, presiunea pe prețuri va continua.

Benzinarii atrag atenţia că măsurile adoptate de Guvern pentru protejarea consumatorilor nu se vor vedea la pompă.

Ion Tache – preşedinte, Asociaţia Benzinarilor Particulari: Nu sunt șanse să scadă prețul, că să nu ne îmbătăm cu apă. Nu sunt șanse să scadă prețul pt că măsură este aleatorie, adică nu este o măsură concretă și guvernul ar trebui să vină cu lucruri clare și concrete.

Nici reducerea cotei de biocombustibil din benzină nu va aduce mari schimbări de tarife susțîn fermierii.

Florin Ciolacu – director executiv, Clubul Fermierilor Români: Noi reducem acest cost, iar efectul este cred nesemnificativ. Dacă rețin bine de la o discuție pe care am avut-o cu o asociație de carburanți sustenabili era vorba de 1 leu la 50 de l de benzină.

Alexandru Bodislav – analist economic: Ca să vedem o reducere la pompă trebuiau să umble fie la TVA, fie la acciză. Fie să facă un calcul al TVA-ului peste prețul inițial și am fi avut o scădere de 70 de bani numai din asta sau să reducă acciza pe care au pus-o la începutul anului când le-au crescut și s-o pună la valoarea de anul trecut și de acolo mai câștigau 60 de bani.

Mai multe state din Uniunea Europeană au decis reduceri de taxe și accize pentru scăderea prețului la pompă. Spania a tăiat la jumătate TVA pentru carburant, iar Austria aplică o reducere temporară a taxeor pe benzină și motorină. Pentru a limita efectele scumpirilor, Finlanda și Olanda au suplimentat piața internă cu produse petroliere din rezervele strategice. Italia a aprobat de urgență reducerea accizelor pentru carburanți.

Este vorba despre o ordonanță temporară cu efect timp de 20 de zile, adică până în 7 aprilie. Această ordonanță prevede reducerea la pompă de benzină a costului carburanților cu 25 de cenți.

Danemarca încă nu s-a hotărât ce măsuri să aplice pentru a ține în frâu scumpirile la pompă. Franța ține cu dintii de deficitul de 5%, așa că guvernul de la Paris amână să ia măsuri deși are mai multe soluții în studiu.

Dreapta extremă din Franța, adică Reuniunea Națională, cere micșorarea taxelor, iar stânga extremă, Franța Nesupusă, cere înghețarea prețurilor la pompă. În replică ministra delegată pentru energie spune că acest lucru ar însemna o scădere a artificială a prețului la carburanți și că ar trebui luate fonduri din alte domenii.

În Ungaria, Guvernul a plafonat prețul, dar efectele nu sunt cele așteptate. Deja, mulți benzinari au renunțat să se mai aprovizioneze. Intervențiile pe piaţa carburanţilor diferă în fiecare tară în funcție de capacitatea bugetară și de politicile fiscale. Specialiștii avertizează că acestea pot fi susținute doar pe termen scurt.

În România, prioritatea ar trebui să fie reducerea deficitului bugetar, nu scăderea taxelor la carburanți. Un consilier al BNR consideră că șoferii ar putea apela temporar la transportul în comun, dacă o scumpire de până la 100 de lei pentru un plin este prea mare.

Dorin Bomboş – profesor, Univ. de Petrol şi Gaze din Ploieşti: Atâta timp cât oferta de țiței a scăzut cu 20%, dacă noi nu reducem consumul cu 20%, noi nu înseamnă numai România, pe tot globul, evident va duce la penurie și chiar la colaps energetic.

De la începutul crizei provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, carburantul în România s-a scumpit cu peste 20 %.