Dezbateri pe proiectele privind bugetul din 2024. Ministrul Boloș: Un buget pentru oameni. USR: Cifrele par măsluite

Dezbateri maraton la Parlament pentru adoptarea bugetului de stat și cel al asigurărilor sociale pentru anul viitor. Ministrul Finanțelor anunță că va fi ” un buget pentru oameni” cu alocări record pentru educație, sănătate și investiții. Marcel Boloș susține că vor fi bani pentru toate și mizează pe digitalizare, pe noul mecanism antifraudă și pe chibzuință bugetarilor ca să umple visteria statului. Opoziția îi temperează optimismul și avertizează că “cifrele sunt umflate” din pix iar bugetul de stat nu va putea susține toate cheltuielile.

Relaxat și refăcut, după ce săptămâna trecută i s-a făcut rău în timp ce lucra la proiectul de buget, ministrul Finanțelor susține că Guvernul își asumă ” măsuri îndrăznețe și curajoase” prin care își va onora obligațiile față de toată lumea, fără să introducă taxe și impozite noi.

Întrebat insistent despre unele dintre prevederi, premierul Marcel Ciolacu a refuzat categoric să facă vreun comentariu.

Marcel Boloș le-a spus parlamentarilor că în 2024 vor fi majorări la alocații, burse, indemnizații, salarii și pensii. Se vor face 10 000 de laboratoare în școli, moderniza zeci de cabinete medicale și spitale și multe altele. Rămân bani și pentru autostrăzi, spune ministrul, dar și pentru leafă primarilor care se mărește cu 5%, dar și pentru cele patru runde de alegeri. Toate se vor face, spune ministrul, cu banii strânși la buget, mai ales din eliminarea banilor aduși din economia subetana, adică banii negri.

Marcel Boloș, ministrul Finanţelor: Modulul antifraudă.. Este de mare ajutor pentru controlul antifraudă să detecteze exact locul unde e cea mai mare evaziune. Am deschis acest cont de evidență și vom vedea pe parcurs. Nu pot să spun că va fi un mecanism brici din prima.

Opoziția nu e deloc convinsă că planurile stau în picioare.

Călin Matieș, deputat AUR: Dânsul a scos porumbelul. Sunt câteva lucruri bune în buget, dacă ne uităm în DEX câteva înseamnă o cantitate foarte mică.

Claudiu Năsui, deputat USR: Cifrele par măsluite, că să creșteți cheltuielile ați pus niște prognize neraeliste și ați introduc o linie de 10,5 miliarde.

Miniștrii au prezentat în comisiile reunite bugetele pe care le gestionează. Unii tergiversează reorganizarea ministerelor.

Miercuri e programat votul final pentru bugetul de stat, care numără peste 5500 de pagini

Teoretic, senatorii şi deputaţii discută și pe marginea sutelor de amendamente depuse de opoziție.

Ministrul Finanțelor Marcel Boloș spune că bugetul pe 2024 este unul solid și se bazează pe fonduri care ar putea să vină din digitalizare și din combaterea evaziunii fiscale.

România are un minim de realizat de 0,5 % din PIB din mai bună colectare a veniturilor și până acum din implementarea bugetelor de atâția ani, la momentul la care s-au analizat rezultatele, știm cu toții cu ce ne-am ales. De aceea este nevoie de o astfel de abordare încât să reflectăm realitatea și să ne concentrăm pe măsurile care stau la baza veniturilor din digitalizare: modulele antifraudă, care vor însoți sistemul național antifraudă, e-case de marcat fiscale, e-sigiliul, e-transport și celelalte măsuri care țin de combaterea evaziunii fiscale, inclusiv de legea pe care o așteptăm să fie aprobată în Parlament, pentru infracțiunile de natura economico-financiară (…) 3,6 miliarde de lei sunt prevăzuți în legea 296 și care provin din această regândire de cheltuieli atât la nivelul instituțiilor și autorităților publice cât și la nivelul companiilor naționale de stat, a spus Marcel Boloș.

ACTUALIZARE Bugetul pentru 2024 este dedicat modernizării marilor servicii publice, a mai afirmat ministrul Finanțelor, la audierile de luni din Comisiile reunite de Buget – Finanţe din Parlament:

“Aş vrea să subliniez câteva dintre particularităţile pe care bugetul pentru anul 2024 le are. Prima şi, considerăm noi, cea mai importantă, este un buget dedicat modernizării marilor servicii publice. Iar aici educaţia şi sănătatea sunt de departe cu bugete care sunt destinate, pe de o parte, atât salarizării şi mă refer aici la partea de profesori, cadre didactice universitare, preuniversitare, personal didactic auxiliar, personal nedidactic, iar pentru această categorie socio-profesională, prin Ordonanţa 115, publicată deja în Monitorul Oficial, s-a aprobat o creştere medie anuală de 20%. Dacă ne raportăm la ultimul an calendaristic, respectiv data ultimei majorări pentru profesori, respectiv luna iulie 2023, cred că bine spun, atunci, pe parcursul unui an calendaristic, iată că majorările cumulate ale salariilor la profesori sunt de 50%“, a spus Marcel Boloş.

Potrivit ministrului Finanţelor, atât Educaţia, cât şi Sănătatea au beneficiat, în acest an, de un buget de 100,7 miliarde lei, pentru ca, anul viitor, cele două mari servicii publice să aibă alocat un buget pentru de 137,4 miliarde lei.

“Dintre obiectivele importante pentru marile servicii publice amintim, pe lângă creşterea salariilor profesorilor cu 20%, acordarea de masă caldă pentru număr de peste 1.000 unităţi de învăţământ, cu bugetul de 1,1 miliarde lei, şi partea de decontare burse şcolare, 560 de milioane de lei pe lună, bursa şcolară socială, de 250 până la 300 lei pe lună, sau bursa de merit în învăţământul preuniversitar, de la 300 lei până la 450 lei pe lună sau în învăţământul universitar bursa socială pentru studenţi 900 lei pe lună sau bursa de doctorat 3.200 lei pe lună“, a declarat Marcel Boloş.

El a menţionat că peste 10.000 de laboratoare vor fi dotate cu echipamente specifice necesare sau peste 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, bugetul din planul naţional de redresare şi rezilienţă fiind de peste un miliard de euro.

“Pe componenta de sănătate, pe lângă bugetul pe care îl avem pentru Casa de Sănătate, de 62,2 miliarde lei, şi pentru Ministerul Sănătăţii, 17,8 miliarde lei, urmărim implementarea obiectivelor de investiţii care sunt cu surse de finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, de la cabinetele medicale individuale până la unităţile spitaliceşti modernizate sau peste 760 de milioane de euro în serviciile medicale de prevenţie asigurate din fonduri europene, prin intermediul programului Operaţional de Sănătate. Deci, prima caracteristică pentru anul 2024 este orientarea spre modernizarea şi îmbunătăţirea standardelor de calitate, atât pentru Educaţie cât şi pentru Sănătate“, a declarat Marcel Boloş.

Ministrul Muncii: Sunt bani de pensii, sunt bani pentru toate celelalte creşteri prevăzute în buget

Bugetul Ministerului Muncii pentru anul viitor este de 75,9 miliarde lei, în creştere cu 13,3% faţă de execuţia preliminată de 66,9 miliarde lei, ceea ce înseamnă că românii îşi vor primi drepturile pe care le au de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, a afirmat luni ministrul de resort, Simona Bucura-Oprescu.

“Avem o creştere de la 66,9 de miliarde lei la 75,9 de miliarde lei, ceea ce înseamnă că în 2024 românii îşi vor primi drepturile pe care le au de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Sunt bani de pensii, sunt bani pentru toate celelalte creşteri prevăzute în buget”, a menţionat Simona Bucura-Oprescu, după audierile din Parlament.

Întrebată cât înseamnă pensiile speciale în buget, ministrul Muncii a precizat că “pensiile de serviciu plătite prin Casa Naţională de Pensii Publice pentru cele şase categorii reprezintă 0,01% din PIB”, fiind în sumă de 1,78 miliarde lei.

Totodată, ministrul Muncii a arătat că încă se lucrează la legea salarizării, fiind întrebată de sporurile bugetarilor.

“În angajamentul pe care România l-a luat prin PNRR, prin jalonul 420 cu privire la Legea salarizării unitare în sistemul public, se are în vedere şi revizuirea sporurilor pe care le avem în sistemul public”, a mai spus Simona Bucura-Oprescu.

Parlamentarii din comisiile de specialitate au aprobat, luni, cu 19 voturi pentru şi 7 împotrivă, proiectul de buget pe anul 2024 al Ministerului Muncii.

La bugetul Ministerului Muncii au fost depuse 2 amendamente, ambele fiind respinse. 

Ministrul Culturii: Bugetul – gândit pentru dezvoltarea României, cu accent pe investiţii

Bugetul de stat pe anul 2024 este gândit, în ansamblu, ca un buget pentru dezvoltarea României cu accent pe investiţii, iar strategia pentru domeniul Culturii se va înscrie în această linie, a afirmat, luni, ministrul Raluca Turcan.

Potrivit ministrului, în 2024, Ministerul Culturii are prevăzută o alocare bugetară cu peste 16% mai mare faţă de acest an, ceea ce va permite susţinerea evenimentelor majore, dar şi programele şi proiectele de investiţii demarate în ultimele luni.

“Am convingerea fermă că orice leu folosit pentru Cultură nu este un leu cheltuit, ci unul investit şi că acel “return on investment” care nu poate fi cuantificat în Cultură cu certitudine, aşa cum se întâmplă cu investiţiile în alt gen de proiecte, înseamnă multiplicarea exponenţială a beneficiului prin aceea că asigură României generaţii viitoare mai educate şi mai instruite şi certitudinea prezervării unui patrimoniu cultural a cărui valoare creşte în timp. Aşadar, orice majorare a bugetului este binevenită, pentru că ne oferă posibilitatea să deschidem noi căi în abordarea politicilor culturale”, a transmis Turcan, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

____________________________________________________________________________________________________________

Comisiile parlamentare de specialitate au început avizarea proiectelor de bugete ale ordonatorilor principali de credite, iar avizele pozitive au curs pe bandă rulantă.

Luni, au avut loc dezbaterile generale asupra proiectelor de buget în comisiile de buget – finanţe, care vor elabora rapoartele pe fond.

Dezbaterile pe ordonatorii de credite în comisiile de buget – finanţe se vor desfăşura de luni, ora 16,00, până la finalizare, iar marţi, la ora 18,00, se vor depune rapoartele asupra proiectelor de buget la Birourile permanente.

Şedinţa comună a Parlamentului pentru dezbaterea proiectelor de buget va începe marţi, urmând ca votul final să fie dat miercuri, potrivit calendarului adoptat în Birourile permanente al celor două Camere.

Guvernul a aprobat săptămâna trecută, joi, proiectele bugetului de stat şi bugetului asigurărilor de stat pentru anul 2024.

La începutul şedinţei Executivului, premierul Marcel Ciolacu a declarat că bugetul de stat pe 2024 va fi axat pe investiţii, valoarea acestora ridicându-se la circa 7% din PIB.

El a adăugat că pentru anul viitor Guvernul ţinteşte o creştere economică de 3,4%, “a doua cea mai mare din UE”, iar asta înseamnă 150 de miliarde de lei în plus la PIB-ul României faţă de acest an.

“Bugetul asigurărilor sociale pe care îl aprobăm tot astăzi probează că există bani atât pentru creşterea pensiilor de la 1 ianuarie cu rata inflaţiei, de 13,8%, cât şi pentru recalcularea pensiilor din 1 septembrie. Sunt prevăzute şi fonduri pentru a creşte alocaţiile şi ajutoarele sociale”, a afirmat Ciolacu.

Premierul a spus că se vor majora salariile profesorilor şi că există necesarul pentru o mărire de 5% în sistemul bugetar, “nu şi la demnitari”.