Destinații de weekend | Muzeului Etnografic al Transilvaniei, stațiunea Olănești, orașul Cricova
Zilele acestea sunt marcați 90 de ani de la înființarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, primul muzeu etnografic din România, care și-a desfășurat activitatea neîntrerupt, de la înființare până în prezent.
În Parcul Etnografic „Romulus Vuia” sunt expuse peste 55 de gospodării şi obiective foarte importante, însă în realitate, numărul bunurilor de patrimoniu şi al monumentelor prezente în parc depăşeşte 150.
Cea mai veche gospodărie din parc datează din anul 1725 şi provine din Ţara Oaşului. Conţine mai multe construcţii, ceea ce atestă că pe vremea aceea localnicii aveau mai multe îndeletniciri.
Zonele reprezentate în incinta parcului sunt Bistrița, Maramureș, Câmpia Transilvaniei, Oaș, Năsăud, Depresiunea Călățele Bran, Zarand, Podgoria Alba, Mocanimea Munților Apuseni și Gurghiu.
Parcul lasă turistul să descopere o altă lume, a caselor tradiționale din lemn, o reîntoarcerii la rădacini.
Muzeul Satului este situat în pădurea Hoia, de la marginea Clujului şi este primul muzeu în aer liber din România.
Stațiunea Olănești este situată la 20 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, iar prima atestare documentară a stațiunii datează din 1527, însă se pare ca beneficiile apelor termale de aici erau cunoscute încă de pe vremea romanilor. Printre afecțiunile pentru care e bine să veniți la Călimănești se numără cele digestive, renale, respiratorii, metabolice și de nutriție, cardiovasculare, dermatologice sau alergice. Pe lângă bazele de tratament, iubitorii de plimbări pot vizita și câteva lăcașuri de rugăciune printre care Bisericuța din Albac, Biserica Izvorul Tămăduirii, Mănăstirea Frasinei sau Biserica lui Horea.
Orașul Cricova se află la mai puțin de 20 de km de capitala Moldovei, Chișinău. Cricova înseamnă peste 100 de km de galerii, un labirint subteran în care ai nevoie de firul Ariadnei pentru a nu te rătaci. Indicatoare rutiere, semafoare, treceri de pietoni și străzi cu nume sugetive ca Chardonay sau Pinot Noir compun infrastructura acestui oraș de sub pământ.
Vinul spumant este băutura care definește această cramă, obținut după metoda clasică champenoise. Spectaculoasă este sala în care sunt pastrate colecțiile de vin învechit. 1.300.000 de sticle din diferiți ani și din diferite țări, atât numără vinoteca Cricovei. Peste 500 de sticle din colecția privată a lui Herman Goering, demnitar nazist și comandant al aviației germane se găsesc aici. Sunt sticle valoroase, cu vin franțuzesc, pe care cel căruia i s-a spus căpcăunul, le-a luat din beciurile restaurantelor franceze după ocupație. Cum au ajus la Cricova? Cel mai probabil, o captură de război. Cel mai vechi vin din colecție este un evreiesc de Paști din 1902. Firește că orice vizită la Cricova înseamnă și o degutare în una dintre cele cinci săli aflate la 100 de metri sub pământ. Spune legenda că astronautul Iuri Gagarin, care a vizitat crama în 1966, a avut parte de cea mai lungă degustare, care a durat două zile.
Peștera Bolii reprezintă unul dintre obiectivele turistice ale Văii Jiului. Peștera Bolii este o străpungere naturală accesibilă pe toată lungimea ei, una din puținele peșteri de acest fel din ţară.
Peştera este situată în partea de nord oraşului Petroşani, la 6km de acesta, pe drumul ce leagă Valea Jiului de Ţara Haţegului, în locul unde se întâlnesc Munţii Retezatului cu cei ai Sebeşului.
Numele peşterii vine probabil de la familia Bolia care a avut înca din secolul XV-lea proprietăţi de pământ şi păduri în zonă.
Peştera începe printr-un portal spectaculos de 20 m la bază şi 10 m înalţime. Galeria principală a peşterii este în general de mari dimensiuni, pe alocuri lărgindu-se în adevarate săli spaţioase. Formaţiuni de scurgere apar în locurile înalte şi pe tavanul galeriei. Pe o lungime de 466 m galeria coboară dor 3 m. La eşire din peştera pârâul poartă numele de Galbina.
Prin anii ´60 peştera a fost amenajată cu poduri de trecere peste pârâu, dar ele au fost distruse în timp. Peştera a fost abandonată până de curând când speologii locali de la Asociaţia PETRO-AQUA, au trecut la reamenajare. Au fost montate podeţe care uşurează parcurgerea întregului gol subteran fără pericol.
Tarife actualizate începând cu 01.03.2018: adulţi 10 lei, pensionari şi studenţi 5 lei, elevi 2,50 lei
Programul de vizitare: zilnic între orele 9.30 – 18.30.
Înca din perioada interbelică, în cea mai mare sală a peşterii au fost organizate concerte muzicale. Sala a fost denumită Sala de concert şi dans ca urmare a acusticii deosebite de care a dat dovadă. Astfel de concerte se mai organizeaza și în prezent.
Viiturile din acest an au adus în peșteră o mulțime de lemne. Oricând, în urma ploilor, acestea ar fi putut conduce la inundarea peșterii. Și astfel al distrugerea muncii celor care au în grijă obiectivul turistic aflat la câțiva kilometri de municipiul Petroșani. Angajații ApaServ au avut o acțiune de ecologizare care a vizat acest obiectiv turistic.