Deputatul minorităţii evreieşti Silviu Vexler returnează decorația primită din partea statului, în semn de protest

Reprezentantul comunităţii evreieşti în Parlament, deputatul Silviu Vexler, a predat Administrației Prezidențiale decoraţia primită din partea statului român în semn de protest faţă de decizia preşedintelui României de a ataca la Curtea Constituţională legea înăsprită a antisemitismului, prin care se interzic organizațiile legionare și cultul persoanelor vinovate de genocid. Preşedintele invocă exprimări ambigue în text care ar permite interpretări juridice contradictorii.

Deputatul Silviu Vexler, liderul Comunității Evreiești din România, susține că acțiunea președintelui Dan de a sesiza elemente de neconstituționalitate ale legii antisemitismului va încuraja promovarea în continuare în societate a ideologiei legionare și a extremismului. Vexler a returnat decorația primită din partea statului român și sugerează că strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului și Comitetului interministerial dedicat acestei probleme ar trebui desființate.

Punctul de vedere al președinției este că mulți termeni utilizați în legea antisemitismului ar trebui mai bine definiți pentru a nu lasă loc de interpretare, mai ales că este vorba despre o lege penală ce impune pedepse severe, de până la 10 ani de închisoare și chiar interzicerea unor drepturi. Sesizează “lipsa de claritate a noțiunilor: legionar, fascist, materiale fasciste, legionare, rasiste, xenofobe. Și sintagma “organizație cu caracter legionar”.

Tot neclar este, în opinia președintelui, dacă textele literare care conțîn idei și concepții fasciste, legionare, rasiste se încadrează în definiția de materiale interzise. Și aduce că argument un citat din opera lui Mihai Eminescu, care ar putea fi oprită de la promovare.

Este absolut neclar până la ce nivel prezența unor idei și concepții fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (în plus față de ambiguitatea de la punctul anterior) face dintr-un text un material cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob în sensul Legii.
Sursă: Administraţia Prezidenţială

Nu este clar dacă orice text literar care conține idei și concepții fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se încadrează în definiția materialelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Sursă: Administraţia Prezidenţială

Și apoi în sfatul țării se adun să se admire
Bulgăroi cu ceafă groasă, grecotei cu nas subțire;
Toate mutrele acestea sunt pretinse de român,
Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian!

Spumă asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi
Să ajung-a fi stăpînă și pe țară și pe noi!
Tot ce-n țările vecine e smintit și stîrpitură,
Tot ce-i însemnat cu pată putrejunii de natură,

Tot ce e perfid și lacom, tot Fânarul, toți iloții,
Toți se scurseră aicea și formează patrioții,
Încît fonfii și flecarii, găgăuții și gușații,
Bîlbîiți cu gură strîmbă sunt stăpînii ăstei nații! […]
Sursă: Administraţia Prezidenţială)

Președintele invocă și jurisprudența Curții care cere că legile să fie clare, precise și predictibile pentru a putea fi respectate. Istoricul Cosmin Popa împărtășește o parte dintre punctele de vedere ale președinției, dar nu și motivațiile lor.

Cosmin Popa: Președinția spune cu temei că instituțiile statului român traversează o criză de credibilitate,(…) în ce măsură o definiție mai clară a legionarismului, a fascimsului (…) ar ajută la credibilizarea instituțiilor mi-e greu să judec. Mă îndoiesc că o clarificare mai bună a acestor termeni ar duce la dispariția controverselor pe marginea acestei legi. O lege care operează cu criterii aproximative poate deschide calea abuzurilor, dar poate dechide și calea inactivitatii așa cum s-a întâmplat până acum.

Curtea Constituțională a respins în unanimitate și integral sesizarea blocului suveranist SOS, AUR, POT împotriva aceluiași proiect de lege și a declarat legea constituțională. Însă ea nu a mai trecut și de filtrul președintelui care imediat după decizia Curții, a trimis propria contestație la Curte.