Deficit excesiv, Franța și România în același club. Cum vor autoritățile de la Paris să rezolve problema

Comisia Europeană a deschis procedura de deficit bugetar excesiv pentru Franța și România, însă reacțiile celor două guverne sunt complet opuse. În timp ce Parisul anunță măsuri dure de ajustare fiscală – inclusiv reducerea aparatului bugetar –, autoritățile de la București evită orice discuție despre un sistem public supradimensionat și politizat.

Ministrul francez al Economiei, Éric Lombard, a declarat duminică că numărul angajaților din sectorul public a crescut nesustenabil, contribuind la un derapaj bugetar major. Guvernul de la Paris vizează economii de aproximativ 40 de miliarde de euro, iar reducerile de personal sunt deja pe masa negocierilor interministeriale.

Între 1997 și 2022, Franța a înregistrat o creștere de 23% a numărului de funcționari publici, în timp ce populația a crescut doar cu 14%. În 2023, s-au adăugat aproape 62.000 de noi angajați bugetari, mai ales în sistemul medical.

În contrast, Guvernul României evită constant subiectul reformei aparatului public, deși țara are una dintre cele mai mari rate de angajare bugetară din Uniunea Europeană, raportat la populația activă. Cu un deficit estimat la peste 9% din PIB în 2024 și fără un plan clar de reducere a cheltuielilor, România riscă sancțiuni europene și tăieri de fonduri.

Experții avertizează că, în lipsa unor reforme rapide, România ar putea fi forțată să adopte măsuri dure de austeritate după alegerile din 2024. Spre deosebire de Franța, însă, clasa politică de la București pare paralizată de calcule electorale și refuză orice decizie care ar putea afecta capitalul politic.