Danemarca se pregătea pentru un posibil atac al SUA: a trimis pungi de sânge în Groenlanda și a pregătit distrugerea pistelor

Danemarca se pregătea încă din ianuarie pentru un eventual atac al Statelor Unite asupra Groenlandei, relatează postul public de radio danez DR.

Când soldații danezi au fost transportați în Groenlanda, în ianuarie anul acesta, au adus cu ei explozibili, astfel încât să poată distruge, printre altele, pistele de aterizare din Nuuk și Kangerlussuaq.

Acest lucru ar fi împiedicat aeronavele militare americane să debarce trupe pe insulă, în cazul în care președintele Donald Trump ar fi decis, în cele din urmă, să preia Groenlanda prin forță.

Transportul a inclus și rezerve de sânge provenite din băncile de sânge daneze, pentru ca răniții să poată primi tratament în eventualitatea izbucnirii unor lupte.

Aceste informații au fost obținute de DR, care a discutat, pe parcursul ultimului an, cu surse importante din guvernul danez, ofițeri de rang înalt, precum și oficiali și surse din serviciile de informații din Danemarca, Franța și Germania.

Sursele afirmă că se temeau serios că SUA ar putea ataca Groenlanda în orice moment, a confirmat informația și postul public de radio din Suedia.

La începutul acestui an, președintele american șoca Europa cu un anunț pe rețeau sa de socializare.

Donald Trump, a declarat duminică, 18 ianuarie, că Danemarca “nu a reuşit să facă nimic pentru a îndepărta ‘ameninţarea rusă’ din Groenlanda” şi a afirmat că “acum este timpul şi se va face”, după cum a transmis la acel moment Reuters.

Într-o postare pe reţeaua de socializare pe care o deţine, Truth Social, preşedintele american a scris că NATO îi spune Danemarcei de 20 de ani că trebuie “să îndepărteze ameninţarea rusă din Groenlanda” şi a deplâns faptul că “Danemarca nu a reuşit să facă nimic în această privinţă”.

Casa Albă şi Ministerul Afacerilor Externe de la Copenhaga nu au răspuns imediat la solicitarea de comentarii a Reuters.

Preşedintele Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că nu se va mulţumi cu nimic mai puţin decât proprietatea asupra Groenlandei, un teritoriu autonom al Danemarcei.

Opoziția tuturor liderilor europeni față de intențiile sale privind Groenlanda a atras imediat o nouă amenințare din partea liderului de la Casa Albă: cea a majorării taxelor vamale.

Donald Trump a anunțat atunci că va introduce, de la 1 februarie, o taxă vamală suplimentară de 10% asupra importurilor din opt țări europene pe care le acuză că se opun planului său de preluare a Groenlandei.

Tarifele ar urma să crească la 25% de la 1 iunie, dacă nu se ajunge la un acord. Țările vizate erau Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda.

Consilierul pentru securitate internă al președintelui american a explicat de ce Groenlanda este esențială pentru securitatea națională a Statelor Unite.

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene s-au reunit, a doua zi după declarațiile lui Trump, la Bruxelles, într-o ședință de urgență.

Amenințarea președintelui privind tarifele a fost întâmpinată cu îngrijorare de către liderii europeni, inclusiv ministrul danez de externe Lars Løkke Rasmussen, care a declarat că aceasta „vine ca o surpriză” după o „întâlnire constructivă” cu vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio. Între timp, legislatorii Uniunii Europene au solicitat suspendarea acordului comercial încheiat anul trecut între UE și Statele Unite.

Trump a avertizat, de asemenea, într-o postare pe rețelele de socializare că desfășurarea de personal militar al națiunilor europene în Groenlanda reprezintă „o situație foarte periculoasă pentru siguranța, securitatea și supraviețuirea planetei noastre”.

Prim-miniștrii din țările nordice și din Canada s-au reunit duminică la Oslo pentru a discuta despre securitatea în Arctica, sprijinul acordat Ucrainei și cooperarea în domeniul producției de apărare, în timp ce prim-ministrul Finlandei a avertizat că relaxarea sancțiunilor asupra petrolului rusesc ar consolida efortul de război al Moscovei, potrivit Helsinki Times.

La reuniune au participat liderii din Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Islanda și Canada. Norvegia a găzduit discuțiile în capitala sa. Liderii au emis o declarație comună prin care s-au angajat să aprofundeze cooperarea în domeniul securității, al industriei de apărare și al rezilienței la crize în întreaga regiune nordică.

Summitul s-a concentrat pe securitatea în regiunea arctică, unde statele NATO și-au intensificat cooperarea militară. Aproximativ 25.000 de soldați din 14 state participă la exercițiul NATO Cold Response 26 în nordul Norvegiei, Finlandei și Suediei. Exercițiul face parte din efortul alianței cunoscut sub numele de Arctic Sentry, care urmărește să consolideze prezența și pregătirea în regiune.

Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, a spus că statele arctice trebuie să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare.

Întâlnirea a avut loc pe fondul tensiunilor dintre aliați, după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a cerut ca Groenlanda să se alăture SUA.

Danemarca administrează insula, care deține resurse minerale și are o valoare strategică în Arctica.

Prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a declarat că amenințările împotriva Groenlandei au avut o pondere deosebită deoarece au venit din partea unui aliat. „Este grav când astfel de cuvinte vin de la un partener”, a spus el la conferința de presă comună. Støre a afirmat că disputa a consolidat, de asemenea, cooperarea dintre alți membri NATO.

Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că presiunea asupra Danemarcei și Groenlandei a venit fără avertisment. Ea a spus că aliații sunt uniți în apărarea suveranității. „Vechea ordine mondială a dispărut”, a spus Frederiksen, referindu-se la schimbările din politica globală. „Trebuie să construim ceva nou, bazat pe valorile pe care le împărtășim.”

Prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, a susținut, de asemenea, o cooperare mai strânsă între aliații nordici. Liderii au confirmat continuarea asistenței economice, civile și militare pentru Ucraina.

Liderii au anunțat, de asemenea, o coordonare mai strânsă în ceea ce privește producția din industria de apărare. Declarația comună precizează că cooperarea se va concentra pe securitatea cetățenilor, suveranitatea și reziliența economică în întreaga regiune nordică.

Orpo a afirmat că summitul a marcat un pas înainte în cooperarea dintre Canada și statele nordice. „Împărtășim valori comune și o poziție geografică nordică”, a spus el. „Ne-am angajat să sprijinim Ucraina și să consolidăm securitatea. Trebuie să fim un NATO puternic în Arctica.”