Curtea Penală Internațională cere sprijinul UE pentru a supraviețui în următorii ani după sancțiunile impuse de Trump

Președinta Curții Penale Internaționale (CPI), Tomoko Akane, a avertizat miercuri că instanța ‘are nevoie de sprijinul Uniunii Europene pentru a supraviețui în următorii ani’ după ce administrația americană a președintelui Donald Trump i-a impus sancțiuni și a asigurat că aceste măsuri afectează deja activitatea CPI și creează ‘imprevizibilitate’ în rândul personalului, informează EFE.

Într-o intervenție în fața Comisiei pentru Drepturile Omului a Parlamentului European, Akane a subliniat că CPI ‘are nevoie ca UE să modifice statutul de blocare pentru a contracara efectele sancțiunilor americane’ deoarece, potrivit ordinului executiv semnat de președintele american Donald Trump în luna februarie, oricine cooperează cu persoanele de pe lista sa ar putea fi sancționat, inclusiv ONG-uri.

Procurorul Karim Khan este primul și singurul care a fost sancționat deocamdată. Americanii, inclusiv cei care lucrează pentru filiale europene ale unor bănci, companii de asigurări și sisteme informatice americane, sunt obligați să nu coopereze cu persoanele sancționate, în caz contrar riscând să se confrunte cu urmăriri penale.

‘Este vorba de o încălcare gravă a suveranității europene: o țară străină le spune cetățenilor și companiilor sale ce legi li se aplică și cum să se comporte’, a adăugat Tomoko Akane.

‘Statutul de blocare’ al UE, stabilit în 1996, este un regulament care urmărește să protejeze companiile și cetățenii europeni de sancțiuni extrateritoriale din partea altor țări, asigurându-se că aceștia pot să își desfășoare activitatea fără a fi afectați de legile pe care UE le consideră contrare dreptului internațional.

CPI solicită ca acest statut să fie adaptat pentru a-i proteja pe oficiali și colaboratori de sancțiunile americane (emise ca urmare a anchetării de către CPI a crimelor comise de Israel în Palestina), permițându-le astfel să își continue activitatea.

Akane a cerut Comisiei Europene să ‘acționeze acum’ pentru a ‘păstra’ instanța cu sediul la Haga.

‘Neutilizarea statutului de blocare înseamnă că UE abandonează Curtea și principiile dezvoltate după cele două războaie mondiale. Speranța victimelor nu trebuie abandonată’, a îndemnat ea, argumentând că CPI nu acționează din motive politice și nici nu își depășește prerogativele.

În plus, președinta CPI a cerut să nu se aștepte până când ‘este prea târziu’, deoarece ‘efectele devastatoare ale sancțiunilor, inclusiv respectarea excesivă a acestora, vor slăbit Curtea până la punctul în care să o împiedice să funcționeze’.

‘Curtea este activă în întreaga lume și se așteaptă ca activitatea importantă din faza premergătoare procesului să continue să crească în unele situații, cum ar fi Afganistan, Bangladesh, Myanmar, Republica Centrafricană, Darfur, Libia, Mali, Palestina, Filipine și Ucraina. Și toată această muncă va fi amenințată de sancțiunile SUA’, a avertizat Akane.

Unele companii europene au încetat deja să mai colaboreze cu CPI din cauza ‘aplicării excesive’ a sancțiunii împotriva lui Khan, a spus Akane, care și-a exprimat, de asemenea, regretul că personalul ‘părăsește Curtea de teama imprevizibilității a ceea ce s-ar putea întâmpla’ în viitor.

Ordinul executiv al președintelui Trump poate fi aplicat unor potențiale alte funcții, ceea ce va îngreuna și alte activități, precum plata salariilor de către Curte, transferul de bani către birourile sale de pe teren sau deplasările pentru a efectua investigații.

‘Nu vom ceda niciodată, iar Curtea a luat măsuri pentru a se pregăti împotriva sancțiunilor și pentru a limita, pe cât posibil, efectele sancțiunilor asupra activităților sale. Dar este clar că Curtea nu va putea supraviețui singură’, a subliniat președinta CPI.

CPI a obținut săptămâna trecută arestarea fostului președinte filipinez Rodrigo Duterte pentru crimă împotriva umanității în războiul său împotriva drogurilor. Curtea are peste 30 de mandate de arestare, inclusiv pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al premierului israelian Benjamin Netanyahu, pentru comiterea de crime de război în Ucraina, respectiv în Fâșia Gaza.