Curtea de Conturi: Ministerul Sănătăţii a avut reacţii întârziate în timpul pandemiei

Adrian Marinescu, medic infecţionist, director medical al Institutului Matei Balş: Ceea ce îmi aduc aminte, în primul rând, sunt acele situații dramatice din prima parte a pandemiei cu camerele de gardă cu pacienți cu forme severe.

Curtea de Conturi a făcut o evaluare a modului în care Ministerul Sănătăţii a gestionat resursele de medicamente din martie 2020, până în martie 2022.

Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătăţii: Vorbim despre zeci de mii de oameni ale căror vieți nu au putut fi salvate.

Documentul arată că Ministerul Sănătății a avut o preocupare relativ constantă în asigurarea cadrului legislativ specific pandemiei Covid-19. Cu toate acestea, nivelul de încredere rezultat a fost unul mediu.

Raportul invocă și lipsa forței de muncă, dar şi faptul că, înainte de pandemie, România nu a investit suficient în infrastructura sanitară.

Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătăţii: Ne luptam cu un virus necunoscut și care a însemnat capacatitatea de testare. Cu resursele pe care le aveam atunci cred că s-a făcut foarte mult.

Au fost și probleme cu aprovizionarea, dar nu doar în România. Datele arată că, din octombrie 2020 și până în ianuarie 2022, Ministerul Sănătății a cumpărat 5 medicamente în valoare de peste 1 milion 200 de mii de lei. Asta pe lângă ce a cumpărat fiecare spital în parte.

Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătăţii: Nu cu medicamente se tratatează o pandemie, e vorba mai întâi de prevenție. Și apoi vorbim despre oxigen și acolo investițiile care s-au făcut asta mi se pare un punct de analiză important pentru Curtea de conturi.

Faptul că ministerul nu a asigurat în anumite perioade cantități adecvate de medicamente, dar şi că protocoalele terapeutice au fost modificate continuu, spune raportul, a influenţat negativ situaţia stocurilor şi modul de distribuire a medicamentelor către spitale.

Ioana Mihăilă, fost ministru al Sănătății: La finalul mandatului erau aproape gata de semnare contractele pentru aprovizionarea cu medicamente, dar era deja epuziat bugetul ministerului când trebuia făcută aprovizionarea cu medicamente pentru valurile următoare.

Unul dintre punctele tari ale sistemului, spune raportul, a fost că au fost asigurate resurse financiare suficiente și adecvate pentru achiziția de medicamente. Totuși, stocurile nu au fost monitorizate, ceea ce a afectat următoarele achiziții.

Adrian Marinescu, medic infecţionist, director medical al Institutului Matei Balş: Dacă e să învățăm ceva pentru viitor, este să avem o viteză de reacție cât mai bună.