Curtea Constituțională a amânat dezbaterile în privința pensiilor de serviciu și a cumulului pensiei cu salariul. Judecătorii CCR vor lămuriri suplimentare

Pe agenda ședinței CCR de miercuri au figurat:

1. Dosar nr.1726A/2023 – Amânat pentru 21 septembrie – Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție

2. Dosar nr.1727A/2023 – Amânat pentru 2 august – Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Magistrații sunt cei mai nemulțumiți de creșterea vârstei de pensionare. Noua lege introduce gradual limite de vârstă pentru pensionare, astfel încât, în 2024, magistrații să iasă la pensie doar dacă au împlinit 50 de ani, iar în 2035, doar dacă au împlinit 60 de ani.

Judecătorii au atras atenția că noua lege creează discriminări în sistem și au dat următorul exemplu: chiar dacă doi magistrați au aceeași vechime în profesie, unul care este născut cu o lună mai târziu ar putea ieși la pensie la 60 de ani, față de primul care ar putea ieși acum, la doar 48 de ani.

O altă nemulțumire e legată de supraimpozitarea cu 15% a pensiilor și de recalcularea celor aflate în plată, astfel încât să nu mai depășească salariile.

CITEȘTE și Parlamentul a adoptat proiectul de lege privind eliminarea pensiilor speciale. Trecerea treptată la pensii pe bază de contributivitate până în 2043 – printre prevederi

CSM îşi exprimă dezacordul „faţă de maniera în care Parlamentul României a înţeles să se raporteze la autoritatea judecătorească”, după votul pentru eliminarea pensiilor speciale ale magistraților

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, în timp ce la Senat se dezbătea eliminarea pensiilor speciale ale magistraților: Nu rezonez cu ideea de protest. Justiția este un serviciu public, justiția trebuie să servească cetățeanul

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că va exista o sesiune extraordinară în cazul în care CCR va decide elemente de neconstituţionalitate pe legea pensiilor

În documentul transmis CCR, judecătorii rețin atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.

Sub primul aspect, magistraţii spun că a fost avută în vedere existenţa următoarelor motive de constituţionalitate extrinsecă, respectiv:

*Caracterul eterogen al legii şi nesocotirea principiului unicităţii reglementării; încălcarea art.1 alin. (5) privind principiul legalităţii coroborat cu art. 147 alin. (4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.

*Încălcarea prevederilor art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.

*Încălcarea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie sub aspectul clarităţii şi previzibilităţii normei juridice.

De asemenea, instanţa supremă precizează că a constatat că se impune examinarea următoarelor motive de neconstituţionalitate intrinsecă, respectiv:

*Încălcarea art. 124 alin. (3) prin raportare la art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie referitoare la independenţa justiţiei şi la statul de drept.

*Încălcarea art. 44 din Constituţie şi art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, prin dispoziţiile art. I pct. 2 din Lege, cu referire la abrogarea alin. (2) al art. 211 din Legea 303/2022 şi ale art. I pct. 4 din Lege, cu referire la art. 211 alin. (41) din Legea 303/2022.

*Încălcarea principiului egalităţii în drepturi prevăzut de dispoziţiile art. 16 coroborat cu art. 53 din Constituţie.

*Încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi art. 56 alin. (2) din Constituţie prin prevederile art. XIII din Lege cu referire la art. 101 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal.

*Încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituţie privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loială şi respectul reciproc între autorităţile statului, inclusiv prin raportare la dispoziţiile art. 147 din Constituţie.

De asemenea, instanţa supremă a decis sesizarea CCR şi în legătură cu Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare.

Conform ICCJ, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.

Sub primul aspect, judecătorii precizează că a fost avută în vedere existenţa următoarelor motive de constituţionalitate extrinsecă, respectiv:

*Caracterul eterogen al legii şi nesocotirea principiului unicităţii reglementării; încălcarea art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii coroborat cu art. 147 alin. (4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.

*Încălcarea prevederilor art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) şi n) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.

Sub aspect intrinsec, s-a constatat că actul normativ examinat încalcă prevederile art. 1 alin. (3) şi (5) prin raportare la art. 53 din Constituţie cu privire la principiul securităţii raporturilor juridice, a clarităţii şi previzibilităţii reglementării şi a statului de drept.