Statele Unite și Uniunea Europeană sunt tot mai interesate de mineralele rare şi caută soluţii pentru noi exploatări astfel încât să reducă dependenţa de China în acest domeniu. Delegaţi din 50 de ţări au fost invitaţi la Washington pentru a discuta despre o strategie comună şi găsiea unor noi resurse.
România a fost reprezentată de ministra de Externe, iar Guvernul a aprobat deja o strategie națională și pregătește deschiderea unor noi exploatări prin măsurile din pachetul de relansare economică.
Resursele de magneziu, grafen – cel mai bun conducător de electricitate şi căldură – , dar şi cele de cupru, sunt studiate la Ministerul Economiei.
Iar Ministrul Finanțelor consideră că valorizarea mineralelor rare este un tren pe care România nu trebuie să îl piardă.
Geologii au o listă lungă cu zăcămintele ce pot oferi României avantaje la masa negocierilor.
Ștefan Marincea, cercetător la Institutul Geologic Român: “Interesul Statelor Unite este atras de lantanidele și actinidele la care s-ar adaugă scandiu și litiu. [La ce au nevoie americanii de aceste materiale rare?] Sunt foarte clar tributari importurilor din China care deține hegemonia în acest moment, respectiv 86% din producție. Ele sunt folosite în general pentru industria electronică, dar și pentru centralele eoliene.”
Comisia Europeană a stabilit încă de anul trecut că în statele membre există 34 de tipuri de materii prime critice: siliciu, indiu, zinc, germaniu, cupru, beriliu, paladiu, cobalt, litiu.
Iar trei proiecte de exploatare din România au fost declarate strategice: grafit în Baia de Fier, în Gorj, cupru la Rovina, Hunedoara și magneziu la Budureasa, în Bihor.
Uniunea Europeană vrea ca, până în 2030, să micșoreze importurile extracomunitare cu 30%.
Urmărește-ne pe Google News
