Dario Amodei, CEO al Anthropic, care produce modelul multifuncțional de inteligență artificială Claude, a declarat pentru Axios că, în următorii cinci ani, crede că inteligența artificială ar putea elimina jumătate din toate locurile de muncă pentru începători și ar putea duce șomajul general la 20%.
O explicație pentru care directorul general al unei companii de inteligență artificială ar putea face o predicție atât de gravă este aceea de a promova capacitățile produsului său, notează publicația britanică. Este atât de puternic încât ar putea elimina o întreagă treaptă a scării corporative, ar putea spune el, ergo ar trebui să-l cumpărați, ar putea spune sloganul.
Dacă obiceiurile tale de achiziție și angajare urmează această linie de gândire, atunci cumperi produsul lui Amodei pentru a rămâne în fața valului de concedieri provocat de automatizare. Este semnificativ faptul că Amodei a făcut aceste afirmații în aceeași săptămână în care compania sa a lansat o nouă versiune a lui Claude, despre care CEO-ul a susținut că poate scrie cod fără asistență timp de mai multe ore.
CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a urmat o strategie similară.
Totuși, și alții, mai puțin implicați direct în dezvoltarea inteligenței artificiale, susțin avertismentul lui Amodei. Steve Bannon, fost oficial în administrația Trump și actual podcaster influent din mișcarea MAGA, a fost de acord cu Amodei și a declarat că automatizarea locurilor de muncă va fi o problemă majoră în alegerile prezidențiale din SUA din 2028.
The Washington Post a raportat în martie că mai mult de un sfert dintre toate locurile de muncă în programare din SUA au dispărut în ultimii doi ani, identificând drept punct de cotitură lansarea ChatGPT la sfârșitul lui 2022.
Cu doar câteva zile înainte ca declarațiile lui Amodei să fie făcute publice, un director de la LinkedIn a oferit prognoze la fel de sumbre, bazate pe datele rețelei sociale, într-un eseu publicat în The New York Times, cu titlul: „Văd cum se dărâmă prima treaptă de pe scara carierei”.
„Există tot mai multe semne că inteligența artificială reprezintă o amenințare reală pentru un număr semnificativ de locuri de muncă care, în mod tradițional, au reprezentat primul pas în cariera fiecărei noi generații de tineri”, a scris Aneesh Raman, director pentru oportunități economice la LinkedIn.
Rezerva Federală a SUA a publicat observații privind piața muncii pentru absolvenții de colegii în primul trimestru al anului 2025, care nu inspiră speranță. Raportul agenției spune: „Piața muncii pentru absolvenții recenti de colegiu s-a deteriorat vizibil în primul trimestru din 2025. Rata șomajului a sărit la 5,8% – cel mai ridicat nivel din 2021 – iar rata subocupării a crescut puternic, ajungând la 41,2%.” Rezerva Federală nu a atribuit această deteriorare unei cauze specifice.
Cel mai probabil efect al impactului AI asupra joburilor de nivel de început este că firmele vor reformula aceste poziții în ceva nou. Piața muncii s-ar putea stabiliza undeva între scenariul apocaliptic al lui Amodei privind „Ragnarok-ul AI” și vremurile antediluviene de dinainte de ChatGPT. Familiaritatea cu AI va deveni o cerință, așa cum a fost Microsoft Office, iar șefii vor cere un standard mai ridicat de productivitate. Dacă un robot poate face cea mai mare parte din programare pentru tine, ca inginer software junior, atunci ar trebui să produci de cinci ori mai mult cod decât înainte, ar putea spune ei.
Vorbind de Microsoft și ingineri software, CEO-ul Satya Nadella a afirmat la sfârșitul lunii aprilie că AI scrie 30% din codul Microsoft. Acesta ar putea fi viitorul dezvoltării software. Este posibil să fie adevărat; este la fel de posibil ca Nadella, șeful companiei care a obținut câștiguri enorme din boom-ul AI, să încerce să vândă prin exemplu, supraestimând cât din acel cod este efectiv utilizabil. Mark Zuckerberg, de la Meta, a fost mai tranșant în aprecieri, afirmând că firma sa nu va mai avea nevoie de programatori de nivel mediu până la sfârșitul anului 2025. La scurt timp după, Meta a anunțat o reducere a personalului cu 5%.
Ajustarea pe termen scurt, însă, este punctul dureros. Generațiile recente au absolvit fără ca inteligența artificială să fie o parte integrantă a vieții lor școlare, iar angajatorii nu vor crede că acești absolvenți intermediari se pot familiariza cu un peisaj profesional nou.
Asta nu este vina absolvenților: nici angajatorii înșiși nu știu încă exact ce vor de la AI.
Axios a continuat tonul pesimist al lui Amodei cu un articol care susține că reducerile de posturi din cauza AI vin prea devreme. Companiile nu înlocuiesc angajații care pleacă, mizând pe faptul că AI va putea îndeplini aceleași funcții, dacă nu chiar acum, atunci cel puțin în timpul necesar pentru a angaja înlocuitori.
Exemplul jurnalismului ar putea fi un semnal de alarmă. Joburile de început în jurnalism implică adesea agregarea știrilor de la alte surse, într-un stil specific angajatorului tău, o sarcină la care inteligența artificială este foarte potrivită, dacă informațiile sunt corecte.
Business Insider, o publicație digitală axată pe știri financiare și de business, a concediat 20% din personal săptămâna trecută. CEO-ul Barbara Peng a declarat în mesajul prin care au fost eliminate posturile că redacția va miza „totul pe AI” și va deveni „AI-first”.
Axios însuși a adăugat o notă la interviul cu Amodei, privind propriile practici legate de AI.
„La Axios, cerem managerilor să explice de ce AI nu va face un anumit job înainte de a aproba folosirea sa. (Articolele Axios sunt întotdeauna scrise și editate de oameni),” se arată în nota respectivă.
Paranteza indică faptul că editorii Axios știu că implicarea AI în scris afectează negativ brandul. Partea din afara parantezei sugerează că executivii Axios ar putea să nu înlocuiască posturile vacante, așteptând ca AI să ajungă la nivelul necesar și să acopere acele poziții.
Urmărește-ne pe Google News
