Cum încearcă aliații Ucrainei să prevină un acord Trump-Putin care ar putea forța Kievul să cedeze teritorii
Aliații Ucrainei vor să prevină un acord Trump-Putin/Profimedia Images
21 octombrie 2025, 13:51 (actualizat 25 octombrie 2025, 17:30)
Aliații Ucrainei se grăbesc să consolideze poziția Kievului înaintea discuțiilor dintre Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, pe fondul îngrijorării că cei doi lideri ar putea încheia un acord de încetare a focului nefavorabil, care ar slăbi întreaga Europă, notează Politico.
La un summit organizat în această săptămână, liderii europeni își propun să convină asupra unui pachet de sprijin în trei direcții pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a-i oferi cea mai puternică poziție posibilă în eventualele negocieri privind un armistițiu.
În centrul strategiei lor se află un plan de a mobiliza mai multe fonduri pentru Kiev din activele rusești înghețate, alături de mai multe arme și de noi măsuri de sancționare a economiei ruse, potrivit diplomaților și oficialilor care pregătesc reuniunea de joi de la Bruxelles.
„Granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță”
Această urgență reînnoită în rândul aliaților Kievului vine după ce Trump și-a schimbat din nou poziția față de război, afirmând că ar fi deschis la înghețarea conflictului de-a lungul actualelor linii de front – la mai puțin de o lună după ce sugerase că Ucraina ar putea recuceri întregul său teritoriu.
Comentariile sale au reaprins temerile că ar putea să-l constrângă pe Zelenski să cedeze teritorii Rusiei. Un asemenea rezultat, spun oficialii europeni, ar fi un dezastru nu doar pentru Ucraina.
Președintele rus Vladimir Putin încearcă din nou să obțină prin canale politice o victorie pe care nu a reușit să o obțină prin forță. Potrivit Financial Times (FT), Putin încearcă din nou să-l convingă pe președintele american Donald Trump să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a ceda regiunea estică Donbas, un teritoriu pe care Moscova luptă să-l ocupe de mai bine de un deceniu.
21 octombrie 2025, 09:31
„Granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță”, au declarat Zelenski și liderii Regatului Unit, Germaniei, Franței, Italiei, Poloniei, Norvegiei, Finlandei și Danemarcei într-o declarație comună făcută marți.
„Tacticile de tergiversare ale Rusiei au demonstrat de nenumărate ori că Ucraina este singura parte cu adevărat serioasă în privința păcii”, se arată în declarația semnată și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele Consiliului European, António Costa.
„Ucraina trebuie să fie în cea mai puternică poziție posibilă – înainte, în timpul și după orice încetare a focului”, au spus liderii.
„Elaborăm măsuri pentru a folosi întreaga valoare a activelor suverane rusești imobilizate, astfel încât Ucraina să aibă resursele de care are nevoie.”
Zelenski a declarat că liderii europeni îi vor cere lui Trump să furnizeze Ucrainei rachete de croazieră Tomahawk cu rază lungă de acțiune, după ce acesta a plecat cu mâna goală de la întâlnirea cu președintele american săptămâna trecută.
Pe lângă înarmarea Ucrainei, țările UE sunt aproape de un acord asupra altor două elemente esențiale ale sprijinului lor: a 19-a rundă de sancțiuni economice menite să lovească „cufărul de război” al lui Putin și elaborarea planurilor de valorificare a activelor financiare rusești înghețate pentru a debloca aproximativ 140 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Banii sunt extrem de necesari la Kiev, iar progresele către eliberarea fondurilor în această săptămână îi vor transmite lui Putin mesajul că Ucraina va avea mijloacele de a continua lupta pentru cel puțin următorii doi ani, au spus oficialii.
Umbra întâlnirii planificate între Trump și Putin acasă la Orbán
Eforturile europene au loc într-un moment crucial al războiului de trei ani și jumătate al Ucrainei împotriva forțelor ruse invadatoare.
Asupra summitului Consiliului European de joi planează umbra unei întâlniri planificate la Budapesta, în următoarele săptămâni, între Trump și Putin, pentru a discuta termenii unui posibil armistițiu – o inițiativă care urmează eforturilor anterioare de succes ale lui Trump de a intermedia o încetare a focului în Gaza.
Liderul ungar Viktor Orbán este un aliat al lui Trump și a menținut relații bune cu Putin pe tot parcursul războiului, spre nemulțumirea altor lideri europeni. El a blocat în mod repetat sancțiunile UE împotriva Rusiei și a cerut „pace”, susținând că războiul Ucrainei nu este al Europei.
Se intensifică discuțiile despre summit-ul Trump Putin de la Budapesta, dar mai degrabă din perspectiva pe unde va putea ajunge președintele Rusiei în capital Ungariei, în condițiile în care țara sa este supusă numeroaselor sancțiuni, iar demnitarii ruși au restricții de călătorie. Amănunte în rubrica „Europa printre rânduri”, semnată de Lucian Pîrvoiu.
21 octombrie 2025, 13:37
Unii lideri europeni vor face lobby pentru a participa la întâlnirea Trump-Putin, precum și pentru a se asigura că Zelenski are un loc la orice negocieri, potrivit unui diplomat familiarizat cu situația, care a vorbit pentru Politico sub protecția anonimatului.
Zelenski a declarat luni că ar fi dispus să meargă la Budapesta dacă va fi invitat. Pentru europeni, marea teamă este că Trump se va alinia din nou de partea lui Putin în stabilirea condițiilor păcii și va exercita presiuni asupra lui Zelenski pentru a accepta termenii ruși – ceea ce ar putea însemna cedarea unor porțiuni de teritoriu din estul țării.
Ei se tem că discuția telefonică de două ore a lui Putin cu Trump l-a făcut pe președintele american mai puțin dispus să-l ajute pe Zelenski în întâlnirea lor de la Washington de săptămâna trecută.
Există, de asemenea, un scepticism larg răspândit printre diplomații europeni cu privire la seriozitatea lui Putin în privința unor negocieri de pace.
Mulți consideră oferta sa de a se întâlni din nou cu Trump drept o altă tactică de tergiversare menită să câștige timp, în timp ce continuă să bombardeze Ucraina cu atacuri tot mai intense cu rachete și drone.
Noi sancțiuni pentru Putin
Principala inițiativă pe care liderii o vor discuta în această săptămână este un plan de valorificare a celor 140 de miliarde de euro în active rusești înghețate deținute în Europa, pentru a oferi Ucrainei ceea ce oficialii numesc un „împrumut de reparații”.
Banii ar urma să fie rambursați Moscovei doar în puțin probabilul caz în care Rusia va plăti despăgubiri de război Ucrainei, potrivit schiței de propuneri pregătite de oficialii europeni.
Belgia, unde se află cea mai mare parte a acestor active, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu potențialul prejudiciu de imagine pe care l-ar putea suferi sectorul său financiar dacă depozitele ar fi folosite.
Alte țări și-au exprimat temeri legate de riscul potențial pentru credibilitatea internațională a monedei euro și doresc ca SUA și Japonia, printre altele, să adopte politici similare.
Joi, liderii UE urmează să decidă dacă vor solicita în mod oficial Comisiei Europene să elaboreze propunerile juridice detaliate pentru crearea împrumutului de reparații.
Speranţele preşedintelui american Donald Trump într-un summit rapid la Budapesta cu preşedintele rus Vladimir Putin stagnează, după ce o sesiune pregătitoare între principalii consilieri de politică externă ai celor doi lideri ce ar fi urmat să aibă loc săptămâna aceasta a fost pusă pe aşteptare, a relatat CNN luni, potrivit Reuters.
21 octombrie 2025, 09:21 (actualizat 21 octombrie 2025, 09:24)
Oficialii implicați în pregătirile summitului cred că premierul belgian Bart De Wever va fi de acord ca Executivul UE să meargă mai departe și să redacteze planul juridic, deși ar putea totuși să-l blocheze ulterior.
„Ne așteptăm ca Consiliul European să adopte o decizie politică privind utilizarea acestor active rusești înghețate și să mandateze Comisia să prezinte propunerile legislative corespunzătoare”, a declarat un oficial guvernamental german.
Dar simplul fapt că planul avansează ar pune din nou presiune pe Putin și i-ar da Ucrainei speranța că UE va putea să-i asigure nevoile de finanțare pentru încă doi sau trei ani, au spus diplomații.
„Dacă transmitem mesajul că suntem dispuși și capabili să sprijinim Ucraina pentru următorii doi-trei ani, acest lucru va fi luat în calcul atunci când se vor purta discuțiile despre pace”, a adăugat un diplomat.
Între timp, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a sugerat că liderii vor aproba în această săptămână al 19-lea pachet de sancțiuni al blocului, conceput pentru a lovi băncile străine și criptomonedele pe care Rusia le folosește pentru a eluda sancțiunile.
Liderul Slovaciei, Robert Fico, a blocat până acum sancțiunile pentru a protesta împotriva eforturilor de a opri fluxul de gaz rusesc, de care țara sa depinde încă pentru energie. Diplomații implicați în negocieri au declarat că un acord este acum aproape, pentru a obține sprijinul lui Fico.
Temeri privind acapararea de teritorii de către Rusia
Cea mai profundă îngrijorare a guvernelor UE este că Trump ar putea fi influențat de Putin să exercite presiuni asupra Kievului pentru a ceda teritorii din estul Ucrainei. Trump a sugerat că războiul ar trebui înghețat de-a lungul actualelor linii teritoriale, afirmând că „78 la sută” din regiunea Donbas se află în mâinile Rusiei.
„Lăsați lucrurile așa cum sunt acum, se pot negocia mai târziu”, a spus Trump.
Dar diplomatul citat anterior a avertizat că, dacă Putin obține teritorii, statele baltice ale UE – Estonia, Letonia și Lituania, printre altele – „vor intra în panică” și se vor teme că Rusia le va viza pe ele următoarele.
Rezultatul ar fi „o reînarmare masivă” în multe țări europene, care ar răsturna echilibrul politic intern, a spus diplomatul.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a respins ideea oricărui acord de pace care ar forța Ucraina să renunțe la teritoriile ocupate de Rusia. „Toată lumea spune că integritatea teritorială este o valoare importantă pe care o apărăm”, a declarat Kallas.
„Trebuie să rămânem fideli acestui principiu, pentru că dacă pur și simplu cedăm teritorii, transmitem tuturor mesajul că poți folosi forța împotriva vecinilor tăi și obține ce vrei.”
