Cum au proliferat grupările neolegionare. Derapajele au fost posibile pentru că legile anti-extremism au fost ignorate ani de zile

Extremismul prin toate formele sale de manipulare este pedepsit, pe hârtie, prin legile românești. În fapt ani la rând magistrații aproape că au ignorat pe cei care proapgau prin diverse metode mesaje și manifestări de natură xenofobă, legionară sau antisemită.

Subit, după ascensiunea a lui Călin Georgescu însoțită de curajul celor care știu că pot spune orice fără a fi pedepsiți, autoritățile descoperă legi emise încă din 2002. Acestea pedepsesc extremismul de orice fel, dar cu ce folos dacă nu prea sunt aplicate.

Acum însă au devenit utile inclusiv în constituirea unui dosar penal care îl vizează pe pedologul Georgescu.

Organizațiile și mișcările cu caracter antisemit, fascist sau xenofob și promovarea publică a acestora, precum și a cultului persoanelor considerate vinovate de genocid și crime de război au proliferat în ultima perioadă în lipsa unor sancțiuni ferme impuse de autorități de-a lungul anilor, spun reprezentanții sindicatelor din sistemul de ordine publică, dar și cercetătorii care au studiat evoluțiile grupărilor neolegionare care îl susțin pe Călin Georgescu.

Mihai Zlat, vicepreşedinte SNPPC: Pe aceste dosare, în foarte multe situații unitățile de Parchet dispuneau o clasare a dosarelor, iată acum avem un dosar cu fapte din ultimii ani, nu e ceva recent.”

Adina Marincea, coordonator științific INSHR: Majoritatea cazurilor au fost clasate și la momentul de față știm de puține astfel de soluționări cu sancțiune. Cu siguranță inacțiunea autorităților a normalizat astfel de gesturi și a încurajat pe cei care le fac să continue în această activitate mai ales că sunt cazuri vizibile și vedem chiar în Parlament senatori și diverși oameni politici care dau astfel de semnale. Asta transmite mesaje pentru oamenii de rând care au astfel de prejudecați că nu vor fi nici ei pedepsiți dacă le adopta modelul.

Spațiul online, unde s-au propagat rapid mesajele acestor grupări, putea fi ușor monitorizat de autorități, spune și avocatul Cătălin Crăciunescu, într-o declarație pentru Știrile TVR.

Cătălin Crăciunescu, avocat: Toate acestea manifestări au avut loc pe rețele sociale unde foarte bine organele abilitate puteau verifica și consta și autosesiza cu privire la aceste fapte și să le cerceteze, pentru că inclusiv cercetarea oricăror declarații și până la luarea unor măsuri mai dure, gen ăsuri preventive. Simpla amendare pentru aceste derapaje, nu s-ar mai fi ajuns în acesata situație de escaladare.”

Ministrul Justiției este însă de alta părere.

Radu Marinescu, ministrul Justiţiei: ”Au existat dosare și în anii anteriori așa că organele de urmărire penală și-au făcut datoria. Nu aș putea să fac eu acum o evaluare a modului în care au fost evaluate sau instrumentate aceste cauze.”

În bilanțul anual pentru 2024 al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție se arată că printre obiectivele avute în vedere se numără și o mai mare preocupare pentru manifestări extremiste de orice fel.

Acordarea unei atenții sporite investigării infracțiunilor prev. de art. 369 din Codul penal și a celor prevăzute de OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist, xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, prin măsuri care vizează:
● Măsuri pentru creșterea indicatorilor de fermitate prin folosirea neîntârziată a
măsurilor preventive juste, proporționale și oportune;
● Măsuri pentru creșterea indicatorilor de sesizare a instanțelor

Sursa: Raport activitate 2024 PICCJ