Cum a ajuns România să aloce pentru armată 1,6% din PIB, un buget sub minimul cerut de Alianţă, în ciuda promisiunilor. Explicații în exclusivitate de la MApN

Bugetul Apărării de anul trecut a fost mult sub limita de 2% impusă de NATO. Guvernul a luat înapoi o cincime din banii alocaţi, iar unele programe de înzestrare au fost anulate sau amânate. Aşa a explicat Ministerul Apărării, în exclusivitate pentru TVR, de ce cheltuielile din 2023 au fost de 1,6% din PIB, deşi politicienii se angajaseră să fie 2,5%.

MApN a comunicat, în exclusivitate pentru TVR, că anul trecut guvernul a luat 0,5% din PIB din bugetul Apărării, printr-o ordonanță de urgență pentru reducerea cheltuielilor bugetare.

Ulterior, au mai fost diverse programe de înzestrare care au fost amânate sau anulate și așa s-a ajuns la 1,6% din PIB, un buget sub minimul cerut de Alianţă și sub media din NATO.

Între promisiuni și fapte

Nu de puține ori, politicienii români s-au lăudat că, spre deosebire de alți aliați, Bucureștiul respectă procentul de 2% din PIB cerut de NATO.

În urmă cu doi ani, la Summitul de la Madrid, Klaus Iohannis a vorbit chiar despre o alocare bugetare și mai mare.

Citește și: Președintele Klaus Iohannis: Începând cu 2023, vom face un efort pentru a crește alocarea bugetară pentru Apărare, de la 2% la 2,5%. Fondurile, pentru modernizarea Armatei României, inclusiv a Forțelor Navale

Analiștii sunt de părere că diferențele semnificative dintre vorbe și fapte pun România într-o lumină nefavorabilă la Bruxelles și ar putea acum să afecteze serios șansele președintelui României de a accede la funcția de secretar general al Alianței.

Analiștii mai spun că bugetul mic al Apărării de anul trecut este și complet debalansat. Cheltuielile pentru înzestrare au fost puțin peste minimul de 20% din buget cerut de NATO. În schimb, cele de personal au fost de aproape 60% din buget, pe poziția a doua ca mărime, în Alianță.

Citește și: Estonia aprobă un buget naţional cu cheltuieli record pentru apărare: 1,3 miliarde de euro