Cristian Diaconescu: Declarația lui Zelenski privind pericolul imediat pentru România în cazul căderii Ucrainei nu reprezintă o predicție cu șanse de îndeplinire. A fost făcută într-un context special

„Declarațiile președintelui Zelenski au o relevanță specială în legătură cu poporul ucrainean, care dovedește o capacitate de reziliență și o determinare în a se apăra împotriva invadatorilor formidabile și, evident, discursul politic al președintelui nu poate să fie decât la acest nivel de tensiune„, a declarat fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, invitat la „Radar Geopolitic”.

Suportul militar pentru Ucraina este unul cât se poate de clar și de substanță din partea statelor membre NATO, subliniază Diaconescu.

„Din această perspectivă, după părerea mea, atâta timp cât există un context politic, militar și juridic în ceea ce privește funcționarea Alianței Nord-Atlantice, mai mult nu se putea face”, arată fostul șef al diplomației de la București.

„Am văzut și declarația pusă în antiteză – o eventuală cădere a Ucrainei care ar reprezenta un pericol imediat pentru România și Polonia (…) și Moldova. Îmi permiteți să reiau, pentru ca cei care ne privesc să trateze această declarație în contextul special în care a fost făcută, nu reprezintă o predicție, după părerea mea și a celor cu care am mai discutat, care să aibă în acest moment șanse de îndeplinire„, a explicat Cristian Diaconescu.

La câteva ore de la declarația președintelui Ucrainei, au apărut informații despre asigurările lui Joe Biden privind un ajutor extrem de consistent – vehicule grele și sisteme de artilerie, detaliat ulterior de Pentagon.

Astfel, Ucraina va primi un ajutor în valoare de 800 de milioane de dolari, iar printre echipamentele trimise se numără 300 de drone sinucigaşe Switchblade şi 500 de rachete Javelin.

Este pentru prima oară când SUA livrează echipamente grele Ucrainei. Washingtonul a dat undă verde și transferului de elicoptere.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precizase clar, miercuri după-amiază, ce tip de armament îi trebuie armatei sale. Erau incluse elementele de artilerie, sistemele de rachete cu lansare multiplă, tancurile americane sau germane. „Războiul nostru e departe de a fi încheiat. E doar prima rundă. Rusia nu plănuiește să se oprească aici„, subliniase el în același mesaj în care a avertizat că „Polonia, Moldova, România și țările baltice vor deveni următoarele ținte ale Rusiei dacă Ucraina cade”.

Tot în același context, ieri au fost la Kiev și președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei şi Estoniei. A fost un moment încărcat de emoție, o demonstrație de solidaritate. „Aceste vizite (ale celor 4 preşedinţi) în capitala ţării mele sunt foarte importante, în special acum. Sunt importante pentru noi pentru că demonstrează sprijinul european al luptei noastre pentru libertate. Este un semnal că toți susținătorii europeni ai libertății vor rămâne uniți, fără a face concesii politice sau economice Rusiei”, a declarat Zelenski, adresându-se Parlamentului estonian.

„Din acest punct de vedere, Ucraina va rezista, Federația Rusă se concentrează (…) pe zona de est și zona Mării Azov și a Mării Negre, pentru a lega Crimeea, teritorial, de cele două oblast-uri (regiuni) în care există practic un război cam de 8 ani acolo, aproape 20 de mii de oameni deja și-au pierdut viața în confruntările cu milițiile insurgente și autoritățile și comandamentele militare ucrainene locale”, a explicat Cristian Diaconescu, la „Radar Geopolitic”.

În tot acest timp, în Rusia au început să se pună întrebări. „Încep să se simtă consecințele sancțiunilor economice, iar rezultatele de pe frontul deschis de Federația Rusă sunt departe de ce se așteptau cetățenii ruși”, a remarcat fostul ministru de Externe.