Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc Paştele. Patriarhul Daniel ne îndeamnă să ne rugăm pentru pace

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a adresat un mesaj, cu prilejul Sfintelor Paşti, în care îndeamnă la pace, iubire fraternă şi fapte bune în familie şi în societate.

“Sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos ne cheamă să arătăm bucurie şi pace, iubire fraternă şi faptă bună în jurul nostru, în familie şi în societate, să ajutăm pe cei săraci şi singuri, să ne rugăm pentru cei suferinzi, dar şi pentru românii aflaţi între străini, în mod deosebit să ne rugăm pentru pace şi înţelegere între popoare”, transmite PF Daniel.

“Calde doriri de pace şi bucurie, sănătate şi fericire, dimpreună cu salutarea pascală ‘Hristos a Înviat!, Adevărat a Înviat!'”, a completat Patriarhul BOR.

„Învierea nu este un fenomen natural. Este darul lui Hristos pentru întreaga umanitate”, a subliniat duminică Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Slujba Învierii Domnului de la Catedrala Patriarhală, conform basilica.ro.

Preafericirea Sa a explicat că Învierea nu este o simplă revenire la viața pământească, ci începutul unei existențe noi: „Învierea lui Hristos nu este revenire la viața biologică trecătoare, ci desființarea morții și inaugurarea vieții cerești veșnice”.

Noutate în lumea antică

Patriarhul României a subliniat caracterul unic al credinței creștine în contextul lumii antice.

„Credința creștinilor în învierea lui Hristos și învierea tuturor oamenilor la sfârșitul veacurilor a fost cea mai nouă și neobișnuită credință apărută în lumea antică”.

Totodată, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a amintit că, spre deosebire de concepțiile filosofice ale vremii, creștinismul afirmă învierea trupului, nu doar nemurirea sufletului.

„Se admitea nemurirea sufletului, dar nu se admitea credința în învierea trupului, deoarece materia trupului era considerată ca ceva rău, ca o închisoare pentru spirit”, a explicat Preafericirea Sa.

***

Paştele îşi trage denumirea de la cuvântul ebraic “Pesah” al vechilor iudei, care înseamnă “trecere”. Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru nefiinţă întru fiinţă, iar mai apoi trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertatea deplină, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal.

Dacă mielul pascal a prefigurat încă de atunci sacrificiul şi jertfa de pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos, sărbătoarea de Paşte a continuat să reprezinte, pentru fiecare om în parte şi pentru întreaga omenire, o trecere, atât de la moarte la viaţă, cât şi de la robia păcatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu.

În 2025, Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi de toţi creştinii – ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici şi reformaţi, de cultele neoprotestante. Următorul an când Învierea Domnului va fi sărbătorită în comun va fi 2028, pe 16 aprilie.