„Copiii intră într-un iad”. Când social media devine o capcană mortală pentru adolescenți

Tragediile provocate de rețelele sociale în rândul adolescenților ridică tot mai multe întrebări cu privire la siguranța online. Părinții copiilor care au fost afectați denunță lipsa de responsabilitate a giganților tehnologici, în timp ce psihologii avertizează asupra impactului devastator al algoritmilor asupra sănătății mintale a tinerilor.

Subiectul este tot mai prezent în discursul public și este documentat într-un nou film cutremurător – „Can’t Look Away” – care urmărește poveștile unor familii care și-au pierdut copiii în urma expunerii la conținut dăunător pe platforme precum Snapchat, TikTok sau Instagram.

The Guardian a analizat documentarul, „Can’t Look Away”, realizat de regizorii Matthew O’Neill și Perri Peltz și a stat de vorbă cu acesta din urmă.

O pastilă falsă și începutul unei bătălii legale

În 2020, Amy Neville și-a găsit fiul de 14 ani, Alexander, mort în dormitorul său. Potrivit mamei, băiatul a luat o pastilă de oxicodonă cumpărată de la un traficant cunoscut prin Snapchat. Pilula era contrafăcută și conținea fentanil. De atunci, Amy luptă public împotriva pericolelor ascunse din rețelele sociale, afirmând că „le dăm copiilor noștri aceste smartphone-uri și aplicații, iar asta e echivalentul cu a-i lăsa în cel mai rău cartier al orașului”.

Părinți îndurerați, procese împotriva giganților tech

Neville nu este singura. Documentarul urmărește familii americane care au dat în judecată companii precum Meta și Snap Inc, fiind reprezentate de Centrul de Drept pentru Victimele Rețelelor de Socializare, fondat de avocatul Matthew Bergman. Un nume carismatic, Bergman conduce o luptă legală complexă, în încercarea de a trage la răspundere platformele pentru lipsa măsurilor de protecție a copiilor.

Un moment definitoriu din film este cel în care regizorii întreabă un grup de copii dacă au văzut vreodată o sinucidere pe social media. Aproape toți ridică mâna.

Ce văd copiii? Ce nu vedem noi?

„Ceea ce văd tinerii este mult mai grav decât o simplă dependență sau pierdere de timp”, spune O’Neill. „Intră într-un iad digital despre care adulții nu știu.” Algoritmii decid ce conținut apare, în funcție de comportamentul utilizatorului. Un copil care caută „alimente sănătoase” poate fi direcționat rapid spre conținut pro-anorexie. Iar dacă un adolescent zăbovește asupra unei postări deprimante, algoritmul îi oferă mai mult conținut similar.

Cazuri șocante: sinucideri și sextorsiune

Filmul prezintă cazul Mason Edens, un adolescent de 16 ani care s-a sinucis după ce, în urma unei despărțiri, a fost expus la videoclipuri violente și sugestii explicite pe TikTok – deși mama lui susține că nu a căutat niciodată termeni precum „sinucidere”.

Un alt exemplu cutremurător este cel al Jordan DeMay, 17 ani, care s-a sinucis în 2022 după ce a fost victima unei înșelătorii cu sextorsiune pe Instagram. După ce a trimis imagini nud, adolescentul a fost șantajat și amenințat că materialele vor fi făcute publice. A murit la mai puțin de șase ore după primul mesaj.

Sextorsionarea este una dintre infracțiunile cibernetice cu cea mai rapidă creștere. Peltz este nerăbdătoare să împărtășească cu părinții sfaturile pe care le-a luat de la mai mulți profesioniști despre cum să-i protejeze pe copii. „Discutați cu copilul dumneavoastră. Spuneți-i: «Dacă vi se întâmplă vreodată asta, nu vă fie teamă să veniți la noi». Sunt sfaturi foarte specifice care pot face o diferență majoră.”

Părinții cer schimbări. Companiile se apără

Amy Neville și alți părinți au intentat un proces împotriva Snapchat, susținând că designul aplicației facilitează tranzacțiile ilegale, prin funcții precum „Adăugare rapidă” și mesajele care dispar. Snap Inc se apără invocând Secțiunea 230 din Legea privind decența în comunicații (1996), care protejează platformele de răspundere pentru conținutul generat de utilizatori.

Avocații Snap susțin că rețeaua e comparabilă cu o companie de telefonie – nu pot fi trași la răspundere pentru ceea ce utilizatorii transmit.

Nu ai da în judecată o companie de telefonie dacă s-ar face o tranzacție cu droguri prin telefon. Schimbul de replici dintre avocați și judecător este un meci de tenis intelectual captivant.

11 miliarde de dolari și un algoritm care „nu iartă”

În 2022, companiile de social media au câștigat aproximativ 11 miliarde de dolari din publicitatea adresată minorilor din SUA. Algoritmii sunt construiți pentru a maximiza timpul petrecut pe platforme, chiar cu prețul expunerii la conținut dăunător, spun realizatorii documentarului, citând inclusiv declarații ale denunțătorilor din interior.

Arturo Béjar, fost director la Facebook și Instagram, a trimis îngrijorări către conducerea Meta, inclusiv Mark Zuckerberg. N-a primit niciun răspuns. Béjar avertizase că unul din opt adolescenți a raportat avansuri sexuale nedorite pe Instagram în doar o săptămână.

Nu părinții trebuie învinovățiți

Peltz, co-regizorul filmului, spune că părinții se simt adesea neputincioși. „Dar aceasta nu este o situație în care părinții sunt învinovățiți. Companiile trebuie să facă schimbările necesare pentru ca aceste site-uri să fie responsabile și sigure pentru copii. Nu se poate aștepta ca părinții să țină pasul cu copiii lor când vine vorba de progresele digitale. Este timpul ca aceste companii să înceteze să mai dea vina pe părinți.”

Cât despre adolescenți, oamenii pot fi critici, spune ea. „Cred că e în natura umană să spui: «Ei bine, copilul meu nu ar cumpăra droguri online». Sau: «Copilul meu nu ar putea fi abuzat sexual».

Răspunsul este că putem spera cu toții că ai noștri copii nu vor face astfel de lucruri. Dar copiii sunt copii. Știm cu toții despre cortexul frontal, că acesta nu se dezvoltă complet până la 20 de ani.

Documentarul se încheie cu o scenă dintr-o sală de judecată din Los Angeles, în procesul împotriva Snapchat, unde părinții cer schimbarea unui sistem care – spun ei – pune profitul înaintea vieții copiilor.

„Copiii greșesc”, spune Peltz. „Ar trebui să li se permită să facă greșeli și să nu moară din cauza lor.”