Consumul de bere la terasă rămâne scăzut în România. Un factor important, puterea redusă de cumpărare a populaţiei

Consumul de bere la draft a crescut cel mai mult anul trecut, respectiv cu 13%, faţă de 2023, însă România se află în continuare sub vârful pe care l-a avut „în perioada de glorie” din 2008, puterea scăzută de cumpărare a populaţiei fiind unul din factorii care au dus la această situaţie.

De altfel, în 2024, după trei ani de scădere consecutivă, piaţa berii din România s-a stabilizat uşor peste pragul de 15 milioane de hectolitri, potrivit datelor Asociaţiei Berarii României. Dacă în perioada 2005 – 2023, piaţa berii a avut o evoluţie relativ constantă, aflându-se la o medie a producţiei de 16,6 milioane de hectolitri, în 2008, producţia de bere a atins vârful de 20,2 milioane de hectolitri, după 19,4 milioane de hectolitri în 2007.

Cel mai scăzut nivel a fost consemnat în 2014, de 14,9 milioane de hectolitri.

„2024 a fost un an marcat de evenimente sportive. Evenimentele sportive ce au făcut? Împreună cu berea, cu care au în comun un atribut, acela de socializare, de convivialitate, cum ne place să spunem, i-au adus laolaltă (pe români – n. r.). Unde puteau să-i aducă laolaltă decât în cadrul unei terase, ceea ce a dus la o creştere a segmentului de bere la draft, dar încă suntem sub vârful pe care l-am avut în perioada de glorie”, a afirmat, marţi, directorul general al Asociaţiei Berarii României, Constantin Bratu, într-o conferinţă de presă.

Practic, la 2 – 3 ani după pandemie, consumul de bere în HoReCa nu şi-a revenit din cauza scumpirilor care au avut loc în sector după creşteri succesive de accize şi a inflaţiei.

„Cred că un impact important îl are inflaţia, creşterea accelerată a preţurilor şi cred că în pandemie consumatorii din România s-au obişnuit cu acele preţuri din retailul modern sau din retailul tradiţional. Preţurile au crescut un pic accelerat acolo şi, pe bună dreptate, sunt motive pertinente pentru care acest lucru a ajuns să se întâmple. Pe de altă parte, cred că suntem în continuare într-o zonă în care ieşitul în oraş este doar sporadic. Ne uităm la ţări din Europa de Vest, în UK, 60% din volumul de bere se vinde în HoReCa, 80% din valoare. În România este într-adevăr un 10,5%. În valoare, în schimb, este foarte aproape de 20%. N-aş spune neapărat că e un dezastru faţă de ce a fost în trecut, dar cred că are legătură, în primul rând, cu industria, respectiv cu HoReCa, care a suferit după pandemie şi din punct de vedere al numărului de locaţii, şi din punct de vedere al costurilor de operare, şi cred că lucrurile îşi vor reveni uşor. Văd din ce în ce mai mult Bucureştiul devenind destinaţie turistică. Cred că lucrurile încep să se mişte, e adevărat, nu în ritmul pe care l-am dori, dar da, încă suntem la un nivel mult, mult sub ce se întâmplă afară cu consumul din HoReCa. Cred că preţul este o barieră importantă astăzi vizavi de puterea de cumpărare. Cred că e o problemă de putere de cumpărare acum”, a susţinut preşedintele Asociaţiei Berarii României, Mihai Voicu.

Constantin Bratu este de părere că, în paralel cu creşterea puterii de cumpărare, trebuie să se schimbe şi mentalitatea românilor vizavi de locul consumului de bere.

„Dacă ar fi să completez din perspectiva ofertei de bere, a disponibilităţii berilor în HoReCa, ele există. Este doar o nevoie ca lucrurile să se schimbe la nivel de mental şi puterea de cumpărare a noastră şi schimbările de obiceiuri să crească, astfel încât noi să frecventăm mai des zona de HoReCa, încât să existe acest consum”, a subliniat el.

Şi preşedintele Berarii României consideră că este mai plăcut să bei o bere la o terasă decât acasă.

„Cred că e mai plăcut să faci acest lucru într-un mediu, nu ştiu, extern decât în casă. Nu-i neapărat un obiectiv major pentru noi (creşterea consumului în HoReCa – n. r.), dar, pe de altă parte, dacă ne uităm la tot ce înseamnă partea de HoReCa, este şi cea care poate să însemne dezvoltare, bunăstare, venituri pentru România, pentru că unul dintre factorii importanţi este turismul, care nu este la nivelul ţărilor din jurul nostru. Cred că, într-un fel, lucrurile se leagă într-o poză mai mare”, a arătat Voicu.

Totodată, el a arătat că scăderea volumelor din HoReCa după pandemie este mult sub „ceea ce s-a întâmplat în comerţul tradiţional”, unde s-au „pierdut” peste un milion de hectolitri.

„Dacă gândim pragmatic, scăderea volumului din HoReCa după pandemie este mult sub ceea ce s-a întâmplat în comerţul tradiţional sau modern. Am pierdut, faţă de anii anteriori, aproximativ 1 milion şi ceva de hectolitri, care nu vin din HoReCa. Scăderea consumului cauzat de factorii externi – inflaţie, putere de cumpărare – se reflectă în toate canalele de vânzare. Mai agresiv, dacă vreţi, în off-trade. Deci, nu e neapărat corect că HoReCa este cea care trage în jos, pentru că 1.500.000 este un volum foarte mare care s-a pierdut şi vine din toate zonele de canale de vânzare”, a explicat Mihai Voicu.

Potrivit acestuia, România s-a apropiat în ultimul timp la consumul de bere de ţările dezvoltate, însă bunăstarea populaţiei este principalul lucru care poate să genereze oportunităţi în industria berii.

„Ne-am apropiat foarte mult de ţările dezvoltate. Cred că astăzi suntem la nivelul Poloniei, chiar şi al Cehiei, dar, dacă ne comparăm cu ţările din Vest, cred că oportunitatea principală vine din zona de bunăstare a populaţiei, care cred că în ultimii ani este vizibilă. Este clar că România a înregistrat o creştere semnificativă. Nu vreau să mă refer la PIB, pentru că o corelaţie poate că nu e cea corectă, dar cred că da, bunăstarea populaţiei este principalul lucru care poate să genereze oportunităţi în industria berii. Şi, evident, competiţia pe care o avem cu celelalte categorii, unde zicem noi că încercăm să fim mai inovativi, mai deschişi, mai transparenţi, astfel încât să arătăm cumva că suntem într-o zonă în care calitatea este pe primul loc, pentru că ăsta e un lucru foarte important de reţinut: chiar dacă au fost momente grele în ultimii trei ani, nu s-a făcut niciodată rabat la a investi pentru calitate sau sustenabilitate în România şi cred că în momentul de faţă consumatorul apreciază acest lucru”, a concluzionat preşedintele Asociaţiei.

În România, producătorii locali de bere asigură peste 97% din consumul naţional prin producţia internă. Astfel, industria berii se numără printre puţinele sectoare economice care reuşesc să satisfacă aproape integral cererea locală cu produse locale.

În 2024, importurile de bere au fost relativ la acelaşi nivel cu cel înregistrat în 2023 (+0,4%), cele intra-comunitare reprezentând 81% din total. Importurile au reprezentat anul trecut 3% din consumul intern.

În ceea ce priveşte exporturile de bere ale României, acestea au marcat anul trecut o scădere cu 20% faţă de 2023, situându-se la 2,2% din producţia internă, în concordanţă cu un model de producţie de lungă durată, care deserveşte în primul rând o piaţă internă puternică şi stabilă. Sectorul berii românesc este ancorat în modelele locale de consum, fiind preferată berea proaspătă, preparată local.

Potrivit Asociaţiei, nivelurile modeste de export reflectă, de asemenea, dinamica mai largă a pieţei. Costurile de transport relativ ridicate ale berii şi sensibilitatea la prospeţime fac vânzările locale mai eficiente şi mai viabile din punct de vedere economic. Această tendinţă nu este unică în România, ci este comună în ţările producătoare de bere, unde o piaţă internă bine dezvoltată absoarbe în mod natural majoritatea producţiei.