Consultările europenilor privind Ucraina vor continua, după reuniunea de urgență de la Paris

La Paris are loc miercuri seara a doua rundă de discuţii informale despre securitatea Europei, convocată de președintele Emmanuel Macron, în contextul actual al evoluției războiului din Ucraina şi al negocierilor dintre Statele Unite şi Rusia. Europenii vor să dea un răspuns ferm provocărilor lansate de administraţia Trump. De această dată participă și România, reprezentată de preşedintele interimar, Ilie Bolojan. El a fost primit de Macron înaintea reuniunii. În zilele următoare, liderii europeni vor continua să se întâlnească în Franța sau Marea Britanie și chiar și în Ucraina în format online, după cum a spus chiar președintele Zelenski.

Se caută formula optimă pentru Ucraina, în cazul în care ajutorul american se va diminua sau va dispărea. Prezența soldaților europeni sub egida NATO sau nu în Ucraina este încă în discuție. În parteneriat cu britanicii, Franța este pregătită să trimită experți sau un număr limitat de soldați, dar dincolo de linia frontului.

Mark Lyall Grant, fost consilier britanic pe securitate: “Cred că e important că Marea Britanie să îşi asume rolul de lider când e vorba de Ucraina aşa cum a făcut-o de la bun început sau cel puţin de la invazia din 2022. Evident că e doar un punct, pentru că nu suntem nici măcar aproape de momentul în care orice formă de forţă de stabilitate sau menţinere a păcii vor fi necesare în Ucraina. “

Rușii resping din start prezența militarilor europeni în Ucraina, indiferent sub ce pavilion ar opera. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov: Apariţia militarilor din ţări NATO, dar sub altă comandă, o comandă a Uniunii Europene sau chiar sub steagurile naţionale, nu schimbă nimic. Desigur, pentru noi aste e inacceptabil.

După ce șeful Pentagonului și vicepreședintele american, JD Vance, au dat de înțeles că s-ar putea retrage din Europa, președintele Donald Trump a surprins cu altă părere. Întrebat de un ziarist dacă ar fi dispus, ca parte a acordului de pace cu Putin, să retragă toți militarii americani din Europa, liderul de la Casa Albă a răspuns: “Nimeni nu mi-a cerut asta, deci nu cred că trebuie să ne retragem. Nu aş vrea să facem asta. Dar nu s-a pus niciodată problema.”

Pe de altă parte, Donald Trump sprijină o Forţă europeană de menținere a păcii în Ucraina ca parte a unui acord de pace: “Dacă ei vor să facă asta e minunat. Susţin asta. Dacă vor să o facă. Cred că ar fi bine. Vreau să spun că Franţa a menţionat asta, alţii, Marea Britanie, da. Dacă vom avea un acord de pace cred că ar fi bine să avem militari din Europa şi să nu mai fim implicaţi, pentru că noi suntem departe, dar prezenţa militară ar fi bună.“

O schimbare de ton care vine după ce Volodimir Zelenski a refuzat planul Trump privind exploatarea pământurilor rare, un refuz pe care liderul de la Kiev l-a explicat: “Războiul ne-a costat 320 de miliarde. 120 de miliarde sunt banii ucrainenilor din taxe. 200 de miliarde de la SUA și UE. Şi vorbim despre arme. Este un pachet militar de 320 de miliarde de dolari. SUA până acum ne-au dat arme în valoare de aproape 60 de miliarde de dolari şi am mai primit o asistenţă de 35 de miliarde la buget prin mai multe programe. Desigur că suntem recunoscători pentru aceste programe umanitare. Dar nu poţi ajunge la 500 de miliarde, totul a făcut 500 de miliarde şi daţi-ne înapoi 500 de miliarde în minerale sau altceva.“

La Paris, liderii europeni cred că discuțiile americano-ruse începute la Riad, la care nu au participat Ucraina și UE, ar putea fi folositoare în viitor.

Vladimir Putin a declarat în cursul după-amiezii că Ucraina nu va fi exclusă de la negocierile de pace.