Consiliul de Securitate ONU, reunit la cererea României. Drona căzută la Galaţi, în analiza marilor cancelarii

Ministrul român de externe a cerut aseară, în sesiunea specială a Consiliului de securitate al ONU, încetarea practicilor de agresiune ale Rusiei, prin încălcarea repetată a spațiului aerian. Oana Țoiu a argumentat punctual acuzațiile aduse Moscovei, în ședința pe care Bucureștiul a solicitat-o în premieră. În replică, Rusia a acuzat România de dezinformare. Printr-o declarație comună, 56 de țări au condamnat ceea ce au numit “comportamentul inacceptabil” al Rusiei.

Consiliul de Securitate al Națiunilor s-a reunit pentru prima dată la solicitarea expresă a României pentru o chestiune care o implică direct – analiza impactului, soldat cu doi răniți, al unei drone rusești Geran 2 asupra unui bloc din Galați. Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia s-au numărat printre cei 56 de semnatari ai unei declarații comune, care au denunțat comportamentul inacceptabil al Rusiei. În retorica obişnuită, trimisul Moscovei a dat vina pe Ucraina, a invocat întrebări de ordin tehnic, factual şi inadvertenţe din declarațiile autorităților române, inclusiv din cele susținute de președintele Nicușor Dan. “Declaraţiile ruseşti sunt ceea ce ne aşteptam să fie: o încercare să arate că nu sunt responsabili pentru propriile acţiuni”, a replicat ministrul român de Externe.

România a acuzat la reuniunea Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, convocată de urgenţă chiar la cererea Bucureștiului, o încălcare flagrantă a dreptului internațional şi escaladarea războiului ilegal declanşat de Rusia împotriva Ucrainei.

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu: Drona s-a prăbușit într-o zonă rezidențială extrem de dens populată, unde copii, femei și bărbați trăiesc în siguranță alături de familiile lor. Consecințele ar fi putut fi mult mai grave. România condamnă ferm acest comportament imprudent și intruziunile aeriene repetate ale vehiculelor rusești pe teritoriul nostru suveran. Indiferent care ar fi fost destinația inițială a acestora, gravitatea acțiunii și responsabilitatea autorului sunt clare. Acest risc subminează și mai mult pacea și securitatea în Europa și, prin implicațiile sale mai largi, reprezintă o preocupare pentru întreaga comunitate a ONU.

Poziţia de solidaritate a Washingtonului a fost exprimată de un economist şi diplomat format în Statele Unite, care la vârsta de 24 de ani a fugit din România comunistă.

Reprezentantul supleant al SUA, ONU, Dan Negrea: Condamnăm incursiunea nesăbuită a dronei militare ruseşti, care a trecut în spaţiul aerian al României şi a lovit o clădire de apartamente, rănind mai multe persoane. Statele Unite stau alături de aliatul lor, România. După cum am mai spus, vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO.

De altfel, aceasta a constituit tema principală a intervenţiilor aliaţilor României.

Ambasadorul Franţei, Naţiunile Unite, Jérôme Bonnafont:  Ca naţiune cadru pentru batalionul multinaţional NATO, dislocat în România, Franţa va continua să îşi joace rolul deplin în întărirea posturii de descurajare şi de apărare a Alianţei pe flancul estic al NATO.

Moscova respinge acuzaţiile României şi a acuzat că scopul reuniunii convocate de urgenţă este acela de a crea încă un val de isterie anti-rusă.

Reprezentantul diplomatic al lui Vladimir Putin a confirmat că în noaptea de joi spre vineri au fost efectuate lovituri asupra portului Reni şi asupra regiunii Odesa, a dat vina pe Ucraina, care pe o distanță de aproape 20 de km ar fi putut doborî drona şi a invocat presupuse inadvertenţe în declaraţiile autorităţilor române.

Ambasadorul Federaţiei Ruse, Naţiunile Unite, Vasily Nebenzya: Încărcătura unei astfel de drone este de aproximativ 15 kg de explozibil. Dacă o astfel de dronă ar fi lovit, într-adevăr, aşa cum se susţine, acoperişul unei clădiri, consecinţele nu ar fi fost limitate la ce s-a arătat în mass-media din România. Acoperişul ar fi fost complet distrus. Vă atragem atenţia asupra neconcordanţelor din declaraţiile oficialilor români. Iniţial, au vorbit despre o presupusă lovitură deliberată a Rusiei asupra unui obiectiv civil. Apoi, doar câteva ore mai târziu, preşedintele României, Nicuşor Dan, a revizuit această poziţie, declarând că, drept rezultat al unei activităţi a apărării aeriene ucrainene, o dronă rusească şi-a schimbat traiectoria şi a intrat în spaţiul aerian al României.

În linia de retorica deja enunţată de Vladimir Putin, Moscova insistă că resturile dronei să îi fie trimise şi să participe la anchetă. Ucraina a reacţionat imediat la acuzele ambasadorului Rusiei.

Reprezentantul permanent al Ucrainei, Naţiunile Unite, Andriy Melnyk: Din nou, nu am auzit nimic nou din partea reprezentantului Rusiei. Din păcate, continuă să cânte acelaşi cântec, repetând narativul cunoscut – că nu a fost Rusia, nu a fost o dronă rusească, bazându-se pe modele bine cunoscute de negare şi de distorsionare.

Nici replica ministrului român al Afacerilor Externe nu s-a lăsat aşteptată.

Oana Ţoiu: Istoria noastră nu a fost lipsită de provocări. Mai ales după cum am auzit aici, menţiuni despre cine înţelege Federaţia Rusă. Aş spune că partea estică a Europei. O înţelegem prea bine noi. În cazul României, doar anul acesta am văzut mai bine de 30 astfel de incursiuni. Nu ar trebui să considerăm escaladările prezente drept noul normal.

Implicațiile evenimentelor de la Galați au fost discutate de ministrul Afacerilor Externe cu secretarul general și cu președinta Adunării generale a ONU. România a împărtăşit îngrijorările legate de potenţiale riscuri şi a mulțumit pentru solidaritate.