Crescută în Brazilia, specialista în neuroștiințe Danielle Beckman a visat mereu să se mute în SUA pentru a munci. Așa că, în 2017, când a primit oportunitatea de a lucra la Centrul Național de Cercetare a Primatelelor din California, de la UC Davis, a acceptat fără ezitare.
„Eram atât de entuziasmată,” își amintește ea.
„Să vin în SUA a fost întotdeauna visul meu. Era întotdeauna locul potrivit, unde se face cea mai mare investiție în știință.”
Dar, la câteva luni după începutul celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump, în contextul în care administrația sa duce un război fără precedent împotriva celor mai importante universități și institute de cercetare din țară, Beckman nu mai vede SUA ca pe o casă primitoare, nici pentru ea, nici pentru cercetarea ei, care se concentrează pe modul în care infecțiile virale, precum Covid-19, afectează creierul.
Ea a declarat pentru CNN că acum plănuiește să se mute și caută oportunități în Germania și Franța.
Beckman face parte dintr-un val tot mai mare de academicieni, oameni de știință și cercetători care părăsesc SUA, într-un fenomen pe care mulți îl avertizează că ar putea fi cel mai mare exod de creiere pe care țara l-a cunoscut în ultimele decenii.
Dar pierderea Americii ar putea fi câștigul restului lumii. Pe măsură ce administrația Trump îngheață și taie miliarde de dolari din finanțarea cercetării, intervine în programele școlare și amenință capacitatea studenților internaționali de a studia în SUA, guvernele, universitățile și institutele de cercetare din Canada, Europa și Asia se întrec în a atrage talentele care pleacă.
Uniunea Europeană a promis 500 de milioane de euro (562 milioane de dolari) în următorii trei ani „pentru a face din Europa un magnet pentru cercetători.”
O universitate din Marsilia, Franța, atrage academicieni persecutați printr-un nou program numit „Un loc sigur pentru știință”. Cea mai mare organizație canadiană de cercetare în sănătate investește 30 de milioane de dolari canadieni (21,8 milioane de dolari americani) pentru a atrage 100 de oameni de știință aflați la început de carieră din SUA și din alte țări.
Consiliul pentru Cercetare din Norvegia a lansat un fond de 100 de milioane de coroane (9,8 milioane de dolari) pentru a atrage cercetători noi.
Președintele Universității Tehnologice Nanyang din Singapore a declarat recent, în fața unei audiențe la un summit de învățământ superior, că școala identifică „superstaruri” ale cercetării din SUA și le face oferte chiar din ziua următoare.
Academia Australiană de Științe a lansat, de asemenea, un nou program de recrutare pentru oamenii de știință deziluzionați care activează în SUA și pentru a-i aduce pe australienii plecați înapoi acasă.
„Știm că aceste persoane sunt extrem de bine pregătite, talentate și au multe de oferit,” a declarat Anna-Maria Arabia, director executiv al academiei, menționând că programul a primit până acum „un interes încurajator.” Arabia a declarat pentru CNN că avalanșa de instituții care se grăbesc să umple golul lăsat de tăierile bugetare din SUA reflectă o „foame globală” pentru profesioniști în știință și tehnologie.
SUA au fost mult timp o putere dominantă în domeniul cercetării și dezvoltării, atrăgând talente de departe datorită bugetelor mari, salariilor ridicate și laboratoarelor moderne. Începând din anii 1960, cheltuielile guvernului american pentru cercetare și dezvoltare (R&D) au mai mult decât dublat, de la 58 de miliarde de dolari în 1961 la aproape 160 de miliarde de dolari în 2024 (ajustat în funcție de inflație), conform datelor federale.
Dacă se adaugă finanțările pentru cercetare din sectorul privat, această sumă ajunge la peste 900 de miliarde de dolari în 2023.
Investiția enormă a SUA în cercetare și dezvoltare a dus la o influență disproporționată pe scena mondială. SUA au obținut peste 400 de premii Nobel, de două ori mai multe decât următoarea țară clasată, Regatul Unit.
Mai mult de o treime din aceste premii au fost câștigate de imigranți. „Am fost respectați la nivel mondial de zeci de ani pentru că am format generații succesive de cercetători care au deschis noi teritorii,” spune Kenneth Wong, profesor de politici educaționale la Universitatea Brown. Dar cel de-al doilea mandat al lui Trump a răsturnat relația dintre învățământul superior și guvernul federal.
Reducerea masivă a finanțărilor și personalului din agențiile federale de sănătate și știință de către administrația Trump a dus la pierderi semnificative de locuri de muncă și tăieri bugetare, inclusiv la Institutul Național pentru Sănătate (NIH), care finanțează anual aproape 50 de miliarde de dolari pentru cercetare medicală în universități, spitale și instituții științifice.
Între sfârșitul lunii februarie și începutul lunii aprilie, administrația a anulat aproape 700 de granturi NIH, în valoare totală de 1,8 miliarde de dolari, conform unei analize publicate în Journal of the American Medical Association.
Administrația Trump a propus reducerea bugetului NIH cu 40% în 2026. Fundația Națională pentru Știință (NSF) a tăiat, de asemenea, granturi în valoare de aproape 1,4 miliarde de dolari.
Miercuri, 16 state americane au dat în judecată administrația Trump pentru aceste reduceri, argumentând că ele vor împiedica „cercetarea științifică revoluționară” și vor „pune în pericol securitatea națională, economia și sănătatea publică.”
Trump a vizat, de asemenea, universitățile de elită și se află în mijlocul unei bătălii juridice cu Universitatea Harvard, din cauza refuzului acesteia de a se supune directivei administrației sale de a elimina programele de diversitate, echitate și incluziune, ceea ce a dus la blocarea a miliarde de dolari din finanțarea federală. Această dispută a escaladat semnificativ în această lună, când Trump a interzis Universității Harvard să mai înscrie studenți internaționali – o decizie rapid anulată de un judecător federal la câteva ore după ce Harvard a intentat proces.
În această săptămână, Casa Albă a ordonat agențiilor federale să anuleze toate contractele rămase cu Harvard.
„Președintele este mai interesat să ofere banii contribuabililor școlilor profesionale, programelor și universităților de stat, unde se promovează valorile americane, dar, cel mai important, se educă următoarea generație pe baza competențelor de care avem nevoie în economia și societatea noastră: ucenicii, electricienii, instalatorii,” a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, la Fox News săptămâna trecută.
„Avem nevoie de mai mulți astfel de specialiști în țara noastră și mai puțini absolvenți LGBTQ de la Universitatea Harvard.”
Instituțiile din străinătate au profitat deja de ocazia de a primi studenții de la Harvard, care se află acum într-o situație juridică incertă. Luni, Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong a anunțat că va accepta orice student Harvard care dorește să se transfere, precum și candidați care au deja o ofertă de la Harvard.
„Consider că aceasta este cea mai gravă criză cu care se confruntă universitățile de la Al Doilea Război Mondial încoace,” spune Kenneth Wong, profesor de politici educaționale la Universitatea Brown. „Vedem o resetare completă a relației de colaborare dintre guvernul federal și principalele instituții de cercetare.”
Odată farul cercetării științifice, SUA au devenit acum un loc tot mai ostil pentru studiat, predat și desfășurat activități de cercetare. Trei sferturi dintre oamenii de știință americani intervievați în martie de revista Nature au declarat că iau în considerare plecarea din cauza politicilor administrației Trump. Unii au și făcut deja pasul.
Profesorii de la Yale, Jason Stanley, Marci Shore și Timothy Snyder, reputați specialiști în studiul fascismului, au anunțat în martie că pleacă la Universitatea din Toronto, din Canada, din cauza atacurilor lui Trump la adresa libertății academice.
Beckman, neuroscientista braziliană, a spus că laboratorul ei a pierdut granturi în valoare de 2,5 milioane de dolari în ultimele luni. Pe lângă aceste probleme financiare, Beckman a menționat că măsurile dure ale administrației Trump împotriva imigranților și schimbarea atitudinilor față de străini în SUA au determinat-o să caute oportunități de muncă în altă parte.
„Este pentru prima dată de când m-am mutat aici când nu mă mai simt atât de binevenită,” spune ea.
Pe măsură ce ecosistemul de cercetare american reacționează la bugete în scădere și la ingerințe în libertatea academică, oamenii de știință aflați la început de carieră vor fi cei mai afectați, spune profesorul Wong.
Dar cercetătorii tineri sunt și mai mobili, iar instituțiile din întreaga lume îi primesc cu brațele deschise. „Ceea ce pierdem este întreaga pleiadă de cercetători tineri, productivi, energici, bine pregătiți, informați și avansați, gata să decoleze,” a concluzionat Wong.
Urmărește-ne pe Google News
