CNN: Ce își dorește cu adevărat Putin de la Trump. Nu este vorba despre pacea în Ucraina

Puțini și-ar fi imaginat Alaska ca locul ales pentru un summit-cheie între liderii Statelor Unite și ai Rusiei. Și totuși, cel mai mare și mai îndepărtat stat al Americii este locul unde președinții Donald Trump și Vladimir Putin urmează să se întâlnească pentru, probabil, una dintre cele mai importante întrevederi ale mandatelor lor, se arată într-o analiză a CNN.

Aceasta este, cu siguranță, perspectiva de la Moscova, unde propagandiștii pro-Kremlin așteaptă cu nerăbdare beneficiile pe care această întâlnire mult așteptată le va aduce. Sau, mai precis, le va aduce lui Putin.

În primul rând, simplul fapt că are loc un summit cu președintele SUA este o mare victorie pentru Kremlin.

„Nimeni nu mai vorbește despre izolarea internațională a Rusiei sau despre înfrângerea noastră strategică”, a scris Alexander Kots, un cunoscut blogger militar pro-Kremlin, pe social media. El a adăugat că întâlnirea din Alaska are „toate șansele să devină istorică”.

Un summit prezidențial îi permite lui Putin să fie văzut din nou la masa marilor puteri ale diplomației internaționale, sfidând criticii și statele care vor să fie evitat sau chiar arestat sub acuzația de crime de război în Ucraina.

Iar un summit în statul american Alaska, dintre toate locurile posibile, este o provocare pentru naționaliștii ruși care încă susțin că teritoriul le aparține de drept.

Aflat peste Strâmtoarea Bering de regiunea Ciukotka din Extremul Orient Rus, Alaska a fost odinioară o posesiune îndepărtată a Imperiului Rus, înainte de a fi vândută Statelor Unite în 1867 pentru doar 7,2 milioane de dolari – o sumă derizorie chiar și atunci, echivalentă cu aproximativ 2 cenți pe acru.

Ideea că Moscova a făcut o afacere proastă persistă încă, iar o vizită în „Alaska noastră”, cum a numit-o un prezentator celebru al televiziunii de stat ruse, întărește credibilitatea naționalistă a lui Putin. Pe rețelele sociale ruse, circulă și imagini video cu Trump greșind la o conferință de presă la Casa Albă, spunând că va merge în „Rusia” să se întâlnească cu Putin, însoțite de comentarii că președintele american ar fi „recunoscut în sfârșit că e a noastră”.

Pentru restul lumii însă, atenția este concentrată pe războiul din Ucraina și pe întrebarea dacă Rusia este dispusă să facă vreo concesie pentru a-l încheia. Casa Albă a declarat că Trump se așteaptă să se concentreze exclusiv pe oprirea războiului din Ucraina, lăsând alte chestiuni propuse de Moscova pentru o discuție ulterioară.

Miercuri, Trump a promis „consecințe foarte severe” dacă Putin nu este de acord să pună capăt războiului, după o convorbire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și lideri europeni.

Dar până acum nu există semne reale de compromis din partea Kremlinului, care se consideră în avantaj pe câmpul de luptă din Ucraina. Chiar luna trecută, într-o convorbire cu Trump, Putin ar fi reiterat că Rusia „va continua să-și urmărească obiectivele pentru a aborda cauzele profunde” ale conflictului din Ucraina – aceste „cauze” incluzând anterior nemulțumiri vechi ale Rusiei, cum ar fi însăși existența Ucrainei ca stat suveran și extinderea NATO către est după Războiul Rece. Miercuri, un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe a declarat, potrivit presei de stat, că poziția țării privind Ucraina rămâne „neschimbată”.

Au apărut detalii despre o ofertă de pace a Rusiei, transmisă presupus emisarului prezidențial american Steve Witkoff înainte de summitul din Alaska. În esență, propunerile prevăd ca Kievul să cedeze teritoriu din regiunea Donbas, în schimbul unei încetări a focului – idee respinsă ferm de conducerea ucraineană.

„Nu am de gând să îmi predau țara, pentru că nu am dreptul să fac asta”, a spus Zelenski înaintea summitului, la care nu a fost invitat. „Dacă părăsim Donbasul astăzi – fortificațiile noastre, terenul, zonele pe care le controlăm – vom deschide, evident, terenul pentru pregătirea unei ofensive ruse.”

Dar Trump, care se așteaptă să discute această idee cu Putin în Alaska, pare să fie atras de un acord „teren contra pace”, chiar dacă este inacceptabil pentru Ucraina și partenerii săi europeni. Această diferență clară de opinie reprezintă o oportunitate pentru Putin de a prezenta ucrainenii și europenii – nu Rusia – drept adevărata piedică în calea păcii, subminând potențial sprijinul deja șubred al lui Trump pentru efortul de război ucrainean. Kremlinul a observat că Trump și-a pierdut răbdarea cu Zelenski în trecut și s-ar putea să o facă din nou. Dacă ar opri ajutorul militar și schimbul de informații din partea SUA, Ucraina ar avea mari dificultăți să continue lupta, chiar și cu sprijin european suplimentar.

Înainte de summit, Casa Albă a părut să reducă așteptările privind un acord de pace, caracterizând întâlnirea cu miză ridicată drept un „exercițiu de ascultare”.

Asta i-ar putea conveni de minune lui Putin.

Potrivit Casei Albe, Kremlinul este cel care a solicitat acest summit – posibil ca modalitate de a evita amenințarea cu tarife și sancțiuni secundare americane, despre care Trump a spus săptămâna trecută că vor intra în vigoare. Menținerea dialogului cu Trump ar putea fi o strategie eficientă pentru a amâna pe termen nelimitat acel ultimatum.

Putin vede în Trump o oportunitate unică de a reseta fundamental relațiile cu Washingtonul și de a separa legăturile ruso-americane de soarta Ucrainei – un scenariu care ar diviza și aliații occidentali.

De luni de zile, oficialii Kremlinului vorbesc despre posibilități de cooperare economică, tehnologică și spațială cu SUA, precum și despre afaceri profitabile în infrastructură și energie în Arctica și în alte regiuni.

Faptul că principalul emisar economic al Kremlinului, Kirill Dmitriev – un interlocutor important cu administrația Trump – face parte din delegația rusă în Alaska sugerează că pe agendă vor fi și discuții despre acorduri economice SUA–Rusia.

Și, dacă Putin își atinge scopul la acest summit, „problema Ucrainei” ar putea ajunge doar unul dintre multele subiecte de discuție între cei doi lideri ai marilor puteri – și nici măcar cel mai urgent.