Climatolog, despre viitorul pădurii amazoniene: „Suntem periculos de aproape de un punct fără întoarcere”

Timp de peste trei decenii, climatologul brazilian Carlos Nobre a avertizat că defrișările din Amazon ar putea împinge acest ecosistem crucial pentru întreaga planetă dincolo de punctul fără întoarcere. Lucrând inițial la Institutul Național pentru Cercetări Spațiale din Brazilia și mai recent la Universitatea din São Paulo, el este o autoritate globală în studiul pădurilor tropicale și al modului în care acestea ar putea fi restaurate. În acest interviu, el explică tripla amenințare reprezentată de criza climatică, agrobusiness și crima organizată.

Climatologul a oferit un interviu amplu pentru The Guardian

Care este importanța Amazonului?

Pe lângă frumusețea sa naturală, cea mai mare pădure tropicală din lume este unul dintre pilonii sistemului climatic global, adăpostește cea mai mare biodiversitate terestră de pe planetă, influențează tiparele musonice regionale și este esențială pentru producția agricolă din mare parte a Americii de Sud.

Ai fost primul om de știință care a avertizat despre posibilitatea atingerii unui punct critic. Ce înseamnă asta?

Este un prag dincolo de care pădurea tropicală va suferi o transformare ireversibilă într-o savană degradată, cu vegetație rară și biodiversitate redusă. Această schimbare ar avea consecințe devastatoare pentru populațiile locale, pentru clima regională și pentru climatul global.

La ce nivel se poate atinge acest punct critic?

Estimăm că se va ajunge la punctul critic dacă defrișările ajung la 20–25% sau dacă încălzirea globală atinge 2,0–2,5°C față de nivelurile preindustriale.

Care este situația actuală?

Este foarte, foarte gravă. În prezent, 18% din Amazon a fost defrișat, iar temperatura globală a crescut deja cu 1,5°C și este pe cale să ajungă la 2,0–2,5°C până în 2050.

Cum se resimte asta acum?

Amazonul a suferit secete record în 2023 și 2024, când multe dintre cele mai mari râuri din lume au avut cele mai scăzute niveluri înregistrate. A fost a patra secetă severă în două decenii – de patru ori mai mult decât ne-am fi așteptat într-un climat neperturbat.

Sezonul uscat devine tot mai lung și mai arid…

Acum 45 de ani, sezonul uscat din sudul Amazonului dura 3–4 luni, dar astăzi durează cu 4–5 săptămâni mai mult, iar precipitațiile sunt cu 20% mai reduse. Dacă această tendință continuă, vom ajunge la punctul fără întoarcere în două sau trei decenii. În unele zone, poate că deja l-am depășit. În sudul statului Pará și nordul Mato Grosso, precipitațiile minime sunt deja sub 40 mm pe lună în sezonul uscat.

Aceste zone sunt cele în care s-a defrișat masiv pentru pășuni și plantații de soia?

Exact. Pășunile pentru vite sunt o formă de poluare ecologică. Zonele cele mai degradate sunt la un pas de punctul critic. Asta înseamnă tot sudul Amazonului – peste două milioane de km² – de la Atlantic până în Bolivia, Columbia și Peru.

De ce nu este o idee bună transformarea Amazonului într-o savană?

Savana este mai puțin umedă și mai vulnerabilă la incendii. Pădurile tropicale au cu 20–30% mai multe precipitații decât savanele. Pădurea tropicală are o coronament închis – doar 4% din radiația solară ajunge la sol, ceea ce menține umiditatea ridicată și previne incendiile. Dacă pădurea se degradează, însă, arde mai ușor.

Ce efect ar avea un punct critic al Amazonului asupra climei globale?

Amazonul de sud-est a devenit deja o sursă de carbon, nu doar din cauza incendiilor, ci și pentru că mortalitatea arborilor a crescut mult. Dacă atingem punctul critic, estimările arată că vom pierde între 50% și 70% din pădure, ceea ce va elibera între 200 și 250 miliarde de tone de CO₂ între 2050 și 2100 – făcând imposibilă limitarea încălzirii globale la 1,5°C.

Ce impact ar avea asupra securității alimentare globale?

Aproape 50% dintre vaporii de apă care intră în regiune din Atlantic sunt returnați prin „râuri zburătoare”. Acestea alimentează zone agricole vaste în sudul Braziliei, Argentina, Paraguay și Uruguay. Dacă pierdem Amazonul, precipitațiile vor scădea cu peste 40%, iar producția agricolă va fi grav afectată.

Ce consecințe ar avea pentru sănătatea umană și biodiversitate?

Distrugerea celui mai biodivers biom de pe planetă va afecta sute de mii de specii și va crește riscul apariției bolilor zoonotice. Deja vedem epidemii precum febra Oropouche și febra Mayaro. Pe viitor, degradarea pădurii va duce la mai multe epidemii și chiar pandemii.

Cum poate fi evitat acest punct critic?

În 2019, împreună cu ecologistul american Tom Lovejoy, am propus soluții bazate pe natură: reîmpădurire la scară largă, oprirea defrișărilor, eliminarea monoculturilor și o bioeconomie bazată pe biodiversitate socială. Este posibil să creăm o „zonă tampon de siguranță” prin refacerea pădurii, mai ales în zonele abandonate de ferme și culturi.

Adoptă guvernul brazilian aceste idei?

Progresul depinde de cine este la putere. În 2004, defrișările atinseseră 27.000 km², dar primul guvern Lula, cu Marina Silva ministru al mediului, le-a redus la 4.600 km² până în 2012. Sub Bolsonaro, au crescut din nou la 14.000 km². Acum, cu Lula și Marina din nou în funcție, defrișările scad. Este un progres, dar nu suficient. I-am spus Marinei: „Hai să ajungem la COP30 cu cele mai mici defrișări din istorie – sub 4.000 km²”.

Ai avertizat că crima organizată este un nou risc major. De ce?

În 2024, Amazonul a avut peste 150.000 de incendii forestiere – un record. Potrivit INPE, peste 98% dintre ele au fost cauzate de om. Eu cred că peste 50% au fost incendieri intenționate. Crima organizată este implicată în trafic de droguri, de animale, de oameni, exploatare forestieră ilegală, minerit ilegal și acaparare de terenuri. Ei controlează o afacere de 280 de miliarde de dolari și sunt în război cu autoritățile. Asta mă îngrijorează cel mai mult acum.

Cum s-au schimbat sentimentele tale în legătură cu această problemă?

Sunt foarte îngrijorat că nu acționăm cu suficientă urgență. Acum 35 de ani, credeam că avem timp. În 1992, la Summitul de la Rio, se vorbea despre emisii zero până în anul 2000. Nu s-a întâmplat nimic. Emisiile au continuat să crească și au atins un nou record anul trecut. Acum ne confruntăm cu o urgență climatică.