China a început în ultimii ani o campanie pentru a obține aliați în Pacific.
Scopul Chinei este să devină cea mai puternică forță militară din Pacific și să conteste supremația americană din această parte a lumii.
Cum statele mari din zona văd investițiile militare ale Chinei ca pe o amenințare, au apărut deja alianțe care, cu ajutorul Statelor Unite ale Americii, fac opoziție Beijingului. Acesta este și motivul pentru care, în încercarea de a ieși cu navele de război din Marea Chinei în Pacific și pentru a se apropia de America, China a căutat alianțe cu națiuni mai mici.
Micuțul stat Kiribati este unul dintre acestea. Specialiștii americani susțin că ținta chinezilor nu este întâmplătoare. Arhipelagul este la doar 2000 de kilometri de Hawaii ceea ce le permite chinezilor să se apropie de Statele Unite. Colaborarea, pentru început este intre polițiile din cele două țări. Există voci autorizate care susțin însă că Beijingul vrea să reconstruiască aici o pistă pentru avioane care a fost folosită în Al Doilea război Mondial. Ar fi un avanpost extrem de important într-un posibil conflict armat. Iar Kiribati nu este singurul stat din zonă în care China și-a crescut influența în ultimii ani.
În Vanuatu, spre exemplu, încearcă să amplaseze o bază militară permanentă și a investit într-un nou port. Oficialii australieni se tem că acesta va găzdui vasele de luptă ale Chinei. Mai mult, statul chinez a investit într-un alt port din Pacific. De această dată din Samoa. Beijingul încearcă să își crească influența și prin împrumuturi pentru investiții civile. Cu puțini bani reușește să facă aceste state să fie dependente de ea. Iar Tonga este un astfel de exemplu. În acest moment, are o datorie către statul chinez de 108 milioane de dolari. Suma reprezintă 25 la sută din produsul intern brut al țării. Influența Chinei se vede și în alte state din zonă. Este vorba de Papua Noua Guinee, Insulele Solomon sau Nauru.
Toate aceste state s-au poziționat deja în aria de influență a Chinei. Iar asta se vede prin faptul că doar două state din Pacific mai recunosc independența Taiwanului: Insulele Marshall și Palau. În același timp, China a încercat să obțină sprijin pentru ca flota sa să ajungă în Pacific și de la Filipine.
Xi Jinping s-a întâlnit cu președintele Ferdinand Marcos, dar Filipinele au dat înapoi. În spatele deciziei lui Marcos ar putea fi beneficiile economice și de securitate mai mari oferite de alianța cu Statele Unite ale Americii. Nu este clar dacă acest lucru s-a datorat faptului că Marcos a văzut beneficii economice și de securitate mai mari în menținerea alianței cu Statele Unite sau pur și simplu presiunile Washingtonului pentru ca Filipine să nu intre într-o alianță cu Beijingul.
Dacă până acum China a reușit să obțină sprijinul unor state mici din Pacific, de cealaltă parte există deja o coaliție puternică formată din patru țări, Indo Pacific Four. Vorbim de Coreea de Sud, Australia, Japonia și Noua Zeelandă. Alianță care și-a propus să contrabalanseze expansiunea Chinei. Mai mult, amenințarea chineză din zonă a determinat multe state bogate din zonă să investească în armată.
Forțele aeriene singaporeze au comandat deja 20 de avioane F-35 de ultimă generație. Un astfel de aparat de zbor costă peste 100 de milioane de dolari, iar primul dintre ele va ajunge în Singapore în 2026. Lupta pentru supremație în Pacific este abia la început. Agresivitatea militară a Chinei pare să primească un răspuns pe măsură din partea SUA și a națiunilor mari din zonă. E greu de spus însă cine va reuși să câștige bătălia și să dețină controlul în acest spatiu uriaș care reprezintă o treime din planetă.
Urmărește-ne pe Google News
