China, de la fabrica lumii, la cel mai mare laborator de cercetare la nivel global

China, cunoscută drept fabrica lumii și una dintre cele mai mari piețe globale, devine rapid și cel mai mare laborator din lume.

Și, atenție, nu vorbim despre orice laborator, ci unul de cercetare și dezvoltare. Între 2012 și 2021, companiile străine și-au mărit personalul de cercetare în China cu 20%, ajungând la 716.000 angajați.

Cheltuielile anuale în cercetare și dezvoltare aproape s-au dublat, 52 de miliarde de dolari. Dacă adăugăm investițiile companiilor locale, China concurează acum cu Europa în domeniul cercetării și dezvoltării, fiind depășită doar de America.

Jurnaliștii The Economist arată că în 2022, în ciuda blocajelor cauzate de COVID-19, 25 de noi centre de cercetare și dezvoltare străine s-au deschis în Shanghai. Anul trecut, în timp ce investițiile străine directe în China au scăzut cu 80%, cele în cercetare și dezvoltare au crescut cu 4%.

Centrele de cercetare din China nu mai sunt doar locuri pentru a înțelege piața locală, ci au devenit focare de inovație cu rezultate globale.

Directorii executivi străini consideră că resursa intelectuală a Chinei și regimul său de reglementare favorabil inovației sunt esențiale pentru succesul global al companiilor lor.

În China, tehnologiile noi, de la medicamente la taxiuri zburătoare, pot fi testate rapid. Deși economia chineză încetinește – a crescut cu 4.7% în al doilea trimestru comparativ cu anul trecut – directorii globali sunt hotărâți să păstreze operațiunile lor de cercetare și dezvoltare în China.

Volkswagen a investit peste 1 miliard de dolari într-un centru de inovare din Hefei, iar Bosch își construiește un avanpost de cercetare de 1 miliard de dolari în Suzhou. HSBC, o bancă britanică, are mii de angajați în sudul Chinei lucrând la tehnologii avansate precum AI și blockchain.

AstraZeneca și-a transformat operațiunea din Shanghai într-un hub global de cercetare și dezvoltare, iar Apple a lansat noi inițiative de cercetare în Shenzhen.

Tesla a primit permisiunea de a testa sisteme avansate de conducere autonomă pe străzile din Shanghai.

China oferă un surplus de tineri ingineri și oameni de știință, talentați și mai ieftini decât cei din Occident. Salariul mediu lunar pentru un doctorat nou în China este de aproximativ 13.000 de yuani, o treime din ce ar câștiga în America.

Multinaționalele beneficiază de ore suplimentare de muncă și costuri mai mici. Cercetarea în China este orientată mai mult spre dezvoltare decât spre cercetare de bază, dar economia să de aplicații este cea mai sofisticată din lume.

Companiile de cosmetice, de exemplu, lansează și testează mai multe produse în China decât oriunde altundeva. Companiile farmaceutice folosesc rețele de echipamente de cercetare de clasă mondială și găsesc ușor participanți pentru studii clinice, datorită populației mari și dorinței chinezilor de a participa.

Reglementările americane și chineze ar putea schimba situația.

În iunie, Departamentul de Trezorerie al Americii a propus reguli care ar interzice investițiile în AI, semiconductori, microelectronică și calcul cuantic în China. În același timp, regimul de securitate al lui Xi Jinping face mai dificilă mutarea proprietății intelectuale generate în China în afara granițelor.

Exporturile unor AI, precum software-ul de recunoaștere a vorbirii, necesită acum permisiunea ministerului comerțului. În așteptarea unor regimuri mai dure, unele companii au început să mute personalul de cercetare din China. Microsoft, de exemplu, oferă pachete de relocare pentru cercetătorii săi din Beijing.